Cuprins
Prefa\a edi\iei
Ce spun
Scripturile despre iad?
Cuv>ntul
^iad"
^Infern" [n Vechiul
Testament
Toate textele [n care
^]eol" este tradus ^infern"
Textele [n care ^]eol"
este tradus ^morm>nt" ]i ^groap`"
^Iad" ]i ^infern" [n Noul
Testament
Cuvintele ^iad" ]i
^infern" traduse din cuv>ntul grecesc ^hades"
Cristos [n
^infern" (hades) ]i [nviat din ^infern" (hades)
Alte locuri
unde este cuv>ntul ^iad"
^Gheena" = Valea
Hinnom
Vinovat va fi de focul
gheenei
Matei 5:22-30
Poate s`
piard` ]i sufletul ]i corpul [n gheen`
Viermele lor nu moare ]i
focul nu se stinge
Matei 23:15,33
Aprins` de
focul gheenei
^Tartaroo" nu este un loc
de tortur`
Pilda cu bogatul ]i
Laz`r
Pilda cu oile ]i
caprele
Pedeapsa ve]nic`
Lacul ce arde
cu foc ]i cu pucioas`; aceasta este moartea cea de a doua
Apocalipsa
21:8
Prefa\a edi\iei
Bro]ura ^Ce spun Scripturile despre iad?" a fost
scris` [n limba englez` [n anul 1900 de Charles Taze Russell,
primele edi\ii [n limba rom>n` dat>nd din perioada
interbelic`.
Ne bucur`m nespus de mult de ocazia ce ni se ofer`
de a reedita aceast` carte, deoarece, de]i au trecut c>teva
decenii de la apari\ia primei edi\ii, mesajul ei, sus\inut cu
nenum`rate dovezi biblice referitoare la acest subiect, are aceea]i
importan\`, acum ca ]i atunci.
De]i am cercetat [n am`nun\ime acest subiect, cu
toate dovezile scripturale folosite [n carte ]i multe altele care se
mai g`sesc [n Biblie ]i de]i am ajuns la convingerea c` cele
sus\inute aici sunt Adev`r, c` reflect` caracterul lui
Dumnezeu ]i aduce bucurie [n inimile fiilor Lui, noi nu dorim s`
impunem credin\a noastr`. Consider`m c` Adev`rul de\ine for\a
necesar` pentru a se impune singur. Singura condi\ie este ca oamenii
s`-l doreasc` ]i s`-l caute. De aceea noi ne asum`m doar sarcina de
a avertiza pe to\i cei ce se numesc dup` numele lui Cristos, c`
este timpul s` renun\e la supersti\ii ]i prejudec`\i
]i s` cerceteze [n am`nun\ime acest subiect.
Motivele ]i [mprejur`rile [n care a ap`rut doctrina
^iadului" cu ^chinul s`u ve]nic" le cunoa]tem din istorie ]i din
revela\iile Bibliei (cele mai multe [n simboluri), pe care aceast`
c`rticic` ne ajut` s` le [n\elegem mult mai clar dec>t p>n`
acum.
Ceea ce dorim [ns` s` subliniem este faptul c`
Biblia [n unitatea [n\elesului ei, nu sus\ine aceast` doctrin`.
At>t evreii c>t ]i primii cre]tini nu [nv`\au a]a ceva. Ei
]tiau despre Creator c` este IUBIRE; ]tiau c` plata p`catului este
moartea ]i c` Dumnezeu nu a schimbat niciodat` aceast` sentin\`;
]tiau c` Isus a pl`tit pe deplin pre\ul de r`scump`rare pentru Adam
]i to\i fiii lui, c` acest fapt va fi ^m`rturie pentru timpurile
sale" (1 Tim. 2:6) ]i c` va veni timpul c>nd popoarele vor
beneficia [n mod real de el (Fapte. 3:18-24).
Mai atragem aten\ia c` aceast` doctrin` a dus la
[mp>nzirea multor edi\ii ale Bibliei cu acest cuv>nt (iad) ]i
c` a servit pe deplin scopurilor necre]tine]ti pentru care a fost
inventat`. O dovad` concludent` este c`, de]i au trecut c>teva
decenii de c>nd traduc`torii Bibliei nu-]i mai permit s` traduc`
cuvintele ^]eol" ]i ^hades" din textele originale prin ^iad" (din
cauza emancip`rii popoarelor sau poate din sinceritate), el este
at>t de [nr`d`cinat [n con]tiin\a ]i credin\a oamenilor, [nc>t
ace]tia nici nu observ` acest fapt. Aceasta este o prejudecat` la
care, ca ]i la multe altele, trebuie s` renun\`m; trebuie s` ducem o
adev`rat` lupt` de eliberare pentru a cerceta Biblia [n condi\ii de
libertate deplin`, deoarece Adev`rul p`trunde numai acolo unde este
dorit ]i unde are loc.
Nu putem dec>t s`-i comp`timim pe cei care
[n\eleg c` ^vestirea Evangheliei" (a ve]tii bune, de bucurie pentru
toate popoarele) [nseamn` vestirea ^chinului ve]nic", neobserv>nd
c` cei [ntor]i din acest motiv au drept credin\` ^un ordin [nv`\at
de la oameni" ]i neobserv>nd c` adev`ra\ii fii ai lui Dumnezeu
sunt cei care vin din iubire fa\` de El, iubindu-]i
totodat` semenii ]i iert>ndu-]i du]manii. Ace]tia
fac voia lui Dumnezeu pentru c` o g`sesc minunat`
]i sunt ferici\i s` vesteasc` [n\elepciunea, iubirea ]i [ndurarea
Lui. Dac` cineva a reu]it s` ^guste", cu mintea ]i cu inima, ^c>t
de bun este Iehova" s` nu oboseac` ci s` vesteasc` [ndur`rile Lui,
c` El r`spl`te]te ^f`r`delegea p`rin\ilor [n s>nul fiilor lor
dup` d>n]ii", dar face ^mil` la mii" (Ier. 32:18) ]i ^nu va
mustra [n etern" (Ps. 103:9), iar pe ceilal\i [i avertiz`m c`
dumnezeul ]i viitorul descris de ei nu este acela]i cu Dumnezeul ]i
viitorul descris de Biblie.
^Sau dispre\uie]ti tu bog`\ia bun`t`\ii Lui ]i a
[ng`duin\ei ]i a [ndelungii Lui r`bd`ri, nelu>nd seam` c`
bun`tatea lui Dumnezeu te aduce la poc`in\`?" (Rom. 2:4)
Omenirea a trecut prin multe ^focuri" p>n` [n
prezent, dar nici unul nu a avut efectele ^focului" descris, [n mod
simbolic, [n Biblie. Nici unul n-a ^ars" at>t de complet p`catul
[nc>t popoarele s` r`m>n` cu ^buze curate", ca ^toate s` cheme
numele lui Iehova ]i s`-i serveasc` [ntr-un g>nd" (|ef. 3:9),
s`-]i aminteasc` ve]nic urm`rile nefaste ale p`catului,
ru]in>ndu-se ]i regret>nd experien\a cu el.
Biblia d` tuturor mor\ilor, prin meritul lui Isus,
speran\a [nvierii ^c`ci roua Ta este ca roua ierburilor" (Is.
26:19), c>nd se vor ^deschide fluvii pe [n`l\imi", c>nd ^ochii
celor ce v`d nu vor fi [ntuneca\i ]i urechile celor ce aud vor fi
ascult`toare" (Is. 41:18; 32:3-5), dar cei ce vor pieri [n acest
^foc" sufer` o ^etern` pierzare". Suntem siguri, c` El ^nu va
obosi, nici nu va sl`bi, p>n` ce va [ntemeia dreptul pe
p`m>nt, p>n` ]i \`rile dep`rtate vor a]tepta [nv`\`tura Lui"
(Is. 42:4).
Men\ion`m c` toate textele biblice citate sunt din
Biblia de la 1874, una din traducerile rom>ne]ti [n care
cuv>ntul
^iad" apare [n multe locuri ]i consider`m c` ar fi
de un real folos citirea textelor ]i din traducerile recente ([n
paralel), dar atragem aten\ia asupra faptului c`, [n multe locuri
exist` diferen\e (mici) [ntre numerele versetelor din Biblia de la
1874 ]i cele din traducerile recente pe care le avem la dispozi\ie.
Nu ne r`m>ne dec>t s` [ndemn`m cititorul, [n
numele Domnului Isus, s` citeasc` cu aten\ie ]i r`bdare, s` mediteze
c>t mai mult asupra principiilor expuse aici, s` cerceteze cu
adev`rat ce spun Scripturile despre ^iad" ]i s`-]i [nsu]easc`
ceea ce consider` c` este ADEV~R. Convingerea noastr` este c`, dac`
cercetarea va fi sincer`, cititorul va g`si r`spuns la nenum`rate
[ntreb`ri pe care ]i le-a pus sau poate nici nu ]i-a dat seama c` ]i
le pune. Suntem siguri c` se va bucura ]i va r`m>ne cu o imagine
nou` despre Creatorul lui, despre M>ntuitorul ]i R`scump`r`torul
lui ]i despre Planul lui Dumnezeu de m>ntuire a omenirii.
Dumnezeu s` v` binecuv>nteze!
2001
CE SPUN SCRIPTURILE DESPRE IAD?
***
^La lege ]i m`rturie! C`ci pentru cei ce
nu vorbesc dup` cuv>ntul acesta, nu le va r`s`ri nici o lumin`."
Isaia 8:20
***
O [n\elegere corect` a acestui subiect a devenit
aproape o necesitate pentru stabilitatea cre]tinului.
De secole, [nv`\`tura ^ortodoxiei" de toate
nuan\ele a fost c` Dumnezeu, [nainte de a crea pe om, a creat un
mare abis de foc ]i teroare [n care pot intra toate miliardele
familiei umane pe care El a pl`nuit s` le aduc` [n existen\`; c` El
a numit acest abis ^iad" ]i c` toate promisiunile ]i amenin\`rile
din Biblie au fost inten\ionate s` opreasc` pe c>t de mul\i
posibil (o ^mic` turm`"), de la gre]eli care ar face din acest loc
[ngrozitor casa lor ve]nic`.
Pe m`sur` ce cuno]tin\a cre]te ]i supersti\iile se
sting, aceast` vedere monstruoas` despre aranjamentul ]i caracterul
divin []i pierde for\a, iar oamenii cuget`tori nu mai pot crede
legenda care era [n mod obi]nuit ilustrat` pe pere\ii bisericilor,
la cel mai [nalt nivel artistic ]i realism, astfel de exemple fiind
[nc` v`zute [n Europa. Unii pretind acum c` locul este literal, dar
focul este simbolic etc., etc., [n timp ce al\ii resping doctrina
^iadului" [n orice sens ]i [n orice m`sur`. {n timp ce suntem
bucuro]i s` vedem c` supersti\iile cad ]i idei mai adev`rate
predomin` despre marele, [n\eleptul, dreptul ]i iubitorul Creator,
suntem alarma\i observ>nd c` [nclina\ia celor care abandoneaz`
aceast` [ndelung respectat` doctrin` este spre [ndoial`, scepticism,
necredin\`.
De ce ar fi a]a, c>nd mintea lor este pur ]i
simplu eliberat` de o eroare, v` ve\i [ntreba? Deoarece cre]tinii au
fost de at>ta timp [nv`\a\i c` temelia acestei [ngrozitoare
blasfemii [mpotriva caracterului ]i guvern`rii lui Dumnezeu este
ad>nc a]ezat` ]i bine fixat` [n Cuv>ntul lui Dumnezeu --
Biblia -- ]i, prin urmare, m`sura [n care aceast` credin\` [n ^iad"
se clatin`, [n aceea]i m`sur` se clatin` ]i credin\a lor [n Biblie
ca revela\ia adev`ratului Dumnezeu; astfel c` acei care au abandonat
credin\a [ntr-un ^iad", [n ceva fel de chin ve]nic, sunt adesea
necredincio]i pe fa\` ]i batjocoritori ai Cuv>ntului lui
Dumnezeu.
Condu]i prin providen\a Domnului spre o [n\elegere
a faptului c` Biblia a fost calomniat`, la fel ca ]i Autorul ei
divin, ]i c`, [n\eleas` corect ea nu [nva\` despre acest subiect
nimic p`gubitor la adresa lui Dumnezeu, nici la adresa unei min\i
inteligente, vom [ncerca s` ar`t`m deschis [nv`\`tura scriptural` cu
privire la acest subiect, pentru ca prin ea credin\a [n Dumnezeu ]i
[n Cuv>ntul S`u s` poat` fi restabilit` [n inimile poporului S`u,
pe o temelie mai bun`, ra\ional`. {ntr-adev`r, opinia noastr` este
c` oricine va g`si [n felul acesta c` vederea sa fals` s-a sprijinit
pe concep\ii gre]ite ]i pe interpret`ri gre]ite, va [nv`\a, [n
acela]i timp, s` se [ncread` pe viitor mai pu\in [n propria sa
imagina\ie ]i [n imagina\ia altor oameni, ]i prin credin\` s` se
\in` mai str>ns de Cuv>ntul lui Dumnezeu, care este [n stare
s` dea [n\elepciune spre m>ntuire.
C` sus\in`torii doctrinei chinului ve]nic au pu\in`
credin\` [n ea, sau n-au deloc, se vede din faptul c` ea nu are nici
o putere asupra comportamentului lor. {n timp ce toate denomina\iile
cre]tin`t`\ii sus\in [nv`\`tura c` pedeapsa celor r`i este un chin
ve]nic ]i o disperare nesf>r]it`, iremediabil`, ele sunt [n mare
parte lini]tite, [ng`duindu-le celor r`i s`-]i urmeze cursul, [n
timp ce ele []i urmeaz` lini]tite propria lor cale. Clopote
melodioase, orgi r`sun`toare, coruri artistice, edificii
costisitoare, strane capitonate ]i oratorie rafinat` care tot mai
mult evit` orice referire la aceast` tem` alarmant`, permit odihn`
]i amuzament congrega\iilor moderne care se adun` [n ziua Domnului
]i sunt cunoscute lumii ca bisericile lui Cristos ]i reprezentantele
[nv`\`turilor Sale. Dar pu\in pare s`-i intereseze binele ve]nic al
mul\imii, sau chiar al lor propriu ]i al familiilor lor, de]i [n mod
natural s-ar presupune c` av>nd perspectiva unei astfel de
eventualit`\i [ngrozitoare, ei ar fi aproape [nnebuni\i [n
eforturile lor de a-i salva pe cei care pier.
Deduc\ia evident` este c` ei nu o cred. Singura
clas` de oameni care [ntr-o oarecare m`sur` []i arat` credin\a [n ea
prin fapte este Armata Salv`rii; iar ace]tia sunt subiect de r>s
aproape pentru to\i ceilal\i cre]tini, pentru c` ei sunt oarecum
consecven\i cu ceea ce cred. Totu]i, metodele lor speciale, adeseori
absurde, at>t de izbitor [n contradic\ie cu ale Domnului despre
care este scris, c` ^nu va striga, nici nu va ridica vocea Sa, nici
nu va face s` o aud` pe uli\`" (Isaia 42:2), sunt foarte bl>nde
[n compara\ie cu ceea ce s-ar putea a]tepta de la ei, dac` ar fi pe
deplin convin]i de aceast` doctrin`. Nu ne putem [nchipui cum cei
care cred sincer [n aceast` doctrin` groaznic` umbl` zi de zi dup`
afacerile obi]nuite ale vie\ii sau se adun` lini]ti\i, cu elegan\`,
[n fiecare duminic` s` asculte o prelegere de la amvon asupra unor
subiecte deosebite c`rora li s-a f`cut adeseori publicitate. Pot ei
face aceasta [n timp ce de fapt cred tot timpul c` semenii lor mor
[n propor\ie de o sut` pe minut ]i intr` [n:
^|ara aceea izolat` de ad>nc` disperare,
Unde Dumnezeu n-ascult` rug`ciunea lor amar`"?
Dac` ei [ntr-adev`r ar crede aceasta, pu\ini
sfin\i ar putea sta acolo lini]ti\i g>ndindu-se la cei care [n
fiecare moment merg [n grab` spre acea stare [ngrozitoare descris`
de acel om bine inten\ionat, dar foarte [n]elat, Isaac Watts (a
c`rui inim` a fost nem`surat mai cald` ]i mai larg` dec>t aceea
pe care el a atribuit-o marelui Iehova) c>nd a scris imnul:
"Furtunile de foc ale m>niei
Sufla-vor peste viermele rebel,
}i peste sufletele sterpe se vor abate
{n uragan etern".
Adeseori oamenii ajung s` fie [nnebuni\i de
sup`rare c>nd prietenii lor sunt prin]i [n vreo catastrof`
[ngrozitoare, cum ar fi un foc sau un naufragiu, chiar dac` ]tiu c`
ei vor fi elibera\i repede prin moarte; totu]i ei pretind a crede c`
Dumnezeu este mai pu\in iubitor dec>t ei, ]i c` El poate privi cu
nep`sare, dac` nu chiar cu pl`cere, la miliardele de creaturi ale
Sale suferind o eternitate de chin [nc` ]i mai groaznic, pe care El
l-a preg`tit pentru ei, [mpiedic>nd orice sc`pare din el pentru
totdeuana. }i nu numai at>t, dar ei a]teapt` s` ajung` [n mod
literal [n s>nul lui Avraam, de unde se vor uita peste pr`pastie,
vor vedea ]i vor auzi chinurile mul\imilor (dintre care, pe unii ei
[i iubesc acum ]i pl>ng dup` ei); ]i []i [nchipuie c` vor fi
at>t de schimba\i ]i vor deveni at>t de mult [n asem`nare cu
felul [n care-L v`d ei pe Dumnezeu, at>t de [mpietri\i fa\` de
orice mil` ]i at>t de lipsi\i de iubire ]i comp`timire, [nc>t
se vor bucura [n- tr-un astfel de Dumnezeu ]i [ntr-un astfel de
plan.
Este uimitor c` b`rba\i ]i femei de altfel
sensibili, care []i iubesc semenii ]i care fondeaz` spitale,
orfelinate, aziluri ]i societ`\i pentru [mpiedicarea cruzimii chiar
]i fa\` de crea\ia animal`, sunt at>t de neechilibra\i mintal,
[nc>t s` poat` crede ]i sus\ine o asemenea doctrin`, ]i totu]i s`
fie at>t de indiferen\i fa\` de investigarea autorit`\ii ei!
Ne putem g>ndi la o singur` excep\ie -- cei care
sus\in doctrina ultra-calvinist`; care cred c` Dumnezeu a
hot`r>t astfel, c` toate eforturile pe care ei le-ar putea
face n-ar putea schimba rezultatul nici m`car pentru o singur`
persoan`; ]i c` toate rug`ciunile pe care ei le-ar putea face n-ar
schimba nici o iot` din planul [ngrozitor pe care ei cred c`
Dumnezeu l-a f`cut pentru ve]nica pl`cere a Lui ]i a lor. Ace]tia,
[n- tr-adev`r ar putea sta lini]ti\i, [n ceea ce prive]te efortul
pentru semenii lor; dar de ce s` c>nte laude unui astfel de plan
pentru condamnarea aproapelui lor, pe care Dumnezeu a poruncit s`-l
iubeasc` ca pe ei [n]i]i?
De ce nu [ncep, mai degrab`, s` se [ndoiasc` de
^[nv`\`turile demonilor", de aceast` blasfemie contra marelui
Dumnezeu, urzit` [n ^veacurile [ntunecate", c>nd o preo\ime
viclean` [nv`\a c` este drept a face r`u ca s` rezulte bine?
Doctrina chinului ve]nic a fost, f`r` [ndoial`,
introdus` de papalitate pentru a-i face pe p`g>ni s` se uneasc`
cu ea ]i s`-i sus\in` sistemul. Ea a [nflorit pe vremea c>nd
^luptele cu tauri" ]i [ntrecerile gladiatorilor erau distrac\iile
publice care pl`ceau cel mai mult; c>nd cruciadele erau numite
^r`zboaie sfinte" ]i c>nd b`rba\i ]i femei erau numi\i ^eretici"
]i erau adesea m`cel`ri\i pentru c` g>ndeau sau vorbeau contrar
[nv`\`turilor papalit`\ii; [ntr-un timp c>nd soarele adev`rului
evanghelic era [ntunecat; c>nd Cuv>ntul lui Dumnezeu c`zuse [n
uitare ]i era interzis s` fie citit de altcineva dec>t de cler, a
c`ror iubire fa\` de aproapele lor era ar`tat` adeseori prin
torturarea ^ereticilor" pentru a-i face s` retracteze ]i s`-]i
t`g`duiasc` credin\a ]i Biblia -- ca s`-i scape, dac` era posibil,
ziceau ei, de viitorul ]i mai groaznic al ^ereticilor" -- chinul
ve]nic. Ei n-au [mprumutat aceast` doctrin` de la p`g>ni, c`ci
nici un popor p`g>n din lume nu are o doctrin` at>t de crud`,
at>t de diavoleasc` ]i at>t de nedreapt`. S` afle, oricine
poate, ]i s` expun` faptul [n toat` [ntunecimea lui, ca dac` este
posibil, s` poat` fi ar`tat c` esen\a barbariei, a r`ut`\ii, a urii
]i a lipsei de evlavie n-a fost [nsu]it`, nicidecum de la al\ii, de
c`tre cei pe care Dumnezeu i-a favorizat cel mai mult cu lumin` de
toate felurile ]i c`rora Dumnezeu le-a [ncredin\at Cuv>ntul S`u.
O, ru]inea ]i confuzia care va acoperi fa\a multora, chiar oameni
buni, care cu adev`rat g>ndeau c` fac serviciu lui Dumnezeu [n
timp ce propagau aceast` doctrin` blasfematoare, c>nd se vor
trezi la [nviere, ca s` afle despre iubirea ]i dreptatea lui
Dumnezeu, ]i c>nd vor ajunge s` ]tie c` Biblia nu [nva\` aceast`
^erezie nimicitoare" a chinului ve]nic, care dezonoreaz` pe
Dumnezeu, stinge iubirea, [ntunec` adev`rul, [mpiedic` pe sfin\i ]i
[mpietre]te pe p`c`to]i. 2 Petru 2:1
Noi [ns` repet`m c`, [n lumina ]i dezvoltarea
moral` a zilei de azi, oamenii sensibili nu mai cred aceast`
doctrin`. Totu]i, deoarece ei cred c` Biblia o [nva\`, fiecare pas
pe care-l fac [n inteligen\` adev`rat` ]i [n bun`voin\` fr`\easc`,
care [mpiedic` credin\a [n chinul ve]nic, este [n cele mai multe
cazuri un pas de [ndep`rtare de la Cuv>ntul lui Dumnezeu, care
este acuzat pe nedrept c` este autoritatea pentru aceast`
[nv`\`tur`. Prin urmare, a doua recolt` de roade rele, pe care o
produce altoirea acestei erori de c`tre diavol, este scepticismul.
Astfel oamenii cuget`tori, inteligen\i, cinsti\i, sunt dep`rta\i de
la Biblie c`tre filosofiile ]i ]tiin\ele de]arte, pe nedrept numite
astfel, ]i c`tre necredin\`. Nici oamenii ^lume]ti" nu cred cu
adev`rat aceast` doctrin`; ea nici nu este o piedic` [n calea
crimei, c`ci condamna\ii ]i clasele de jos sunt cei care cred cel
mai tare [n ea.
Dar, va zice cineva, n-a produs eroarea ]i ceva
bun? N-au fost adu]i mul\i [n biserici prin propov`duirea acestei
doctrine [n trecut?
Nici o eroare, r`spundem noi, n-a f`cut vreodat` un
bine adev`rat, ci [ntotdeauna pagub`. Cei pe care eroarea [i aduce
[ntr-o biseric`, ]i pe care adev`rul nu-i va mi]ca, sunt o pagub`
pentru Biseric`. Miile de oameni teroriza\i, dar [n inim`
neconverti\i, pe care aceast` doctrin` i-a for\at s` adere la
papalitate, ]i care i-au umflat num`rul ]i bog`\ia, au diluat
pu\inul adev`r pe care-l de\ineau [nainte ]i l-au amestecat cu
sentimentele lor nesfinte ]i cu erorile, a]a [nc>t, ca s` fac`
fa\` st`rii de lucruri schimbate, ^clerul" a g`sit necesar s` adauge
eroare la eroare ]i a recurs la metode, forme etc., ne[nv`\ate de
Scripturi ]i nefolositoare celor cu adev`rat converti\i, care sunt
st`p>ni\i de adev`r. Printre acestea au fost: icoane, chipuri,
m`t`nii, ve]minte, lum>n`ri, catedrale m`re\e, altare etc., ca
s`-i ajute pe p`g>nii neconverti\i spre o form` de evlavie care
s` corespund` mai mult vechiului lor cult p`g>n, dar c`reia [i
lipsea toat` puterea unei evlavii vii.
P`g>nilor nu le-a folosit, deoarece ei erau tot
p`g>ni [n ochii lui Dumnezeu, dar au fost am`gi\i ca s` imite
ceea ce nu [n\elegeau sau nu f`ceau din inim`. Ei erau ^neghin`"
adus`, ca s` [n`bu]e ^gr>ul", f`r` ca neghinei s`-i foloseasc`.
Domnul ne spune cine a sem`nat s`m>n\a acestei recolte uria]e
(Matei 13:39). Acela]i lucru este adev`rat ]i despre cei care []i
iau ast`zi numele de ^cre]tini", care nu sunt [n realitate
converti\i de adev`r, ci sunt numai speria\i de eroare sau ademeni\i
de avantaje p`m>nte]ti promise, cum sunt cele sociale sau de
afaceri. Unii ca ace]tia nu contribuie cu nimic la Biserica
adev`rat`; prin ideile ]i purtarea lor, ei devin pietre de poticnire
pentru adev`ra\ii consacra\i, ]i prin incapacitatea lor de a digera
adev`rul, hrana adev`rat` a sfin\ilor, ei fac ]i pe pu\inii p`stori
adev`ra\i s` [n]ele pe ^oile" adev`rate pentru a mul\umi cerin\ele
acestor ^capre" cu ceva pl`cut gusturilor lor neconvertite. Nu,
aceast` eroare n-a f`cut bine [n nici un fel, dec>t [n sensul c`
Dumnezeu este [n stare s` fac` p>n` ]i ^furia omului" s`-L laude.
Tot a]a, El va face ca acest lucru r`u s` serveasc` [n cele din urm`
scopurilor Sale. {n cur>nd, c>nd to\i oamenii ([n timpul
Mileniului) vor ajunge s` vad` aceast` mare [n]elare prin care Satan
a orbit lumea [n privin\a adev`ratului caracter al lui Dumnezeu,
poate va de]tepta [n ei o iubire mai cald`, mai puternic` pentru
Dumnezeu.
V`z>nd, deci, caracterul nera\ional al vederilor
oamenilor, s` l`s`m la o parte opiniile ]i teoriile omene]ti, ]i s`
venim la Cuv>ntul lui Dumnezeu, singura autoritate [n acest
subiect, amintindu-ne c`, ^Dumnezeu {]i este singur interpret ]i Se
explic` singur".
Cuv>ntul ^iad"
{n primul r>nd s` avem [n vedere c` scripturile
Vechiului Testament au fost scrise [n limba ebraic`, iar ale Noului
Testament [n greac`. Cuv>ntul ^iad" este un cuv>nt ales uneori
de traduc`torii Bibliei pentru a exprima sensul cuv>ntului
evreiesc ]eol ]i al cuvintelor grece]ti hades,
tartaroo ]i gheena, uneori traduse prin ^morm>nt"
]i ^groap`".
Cuv>ntul ^iad" (hell -- n. e.) [n engleza veche,
[nainte de a fi preluat de teologii papali ]i a-i fi dat o
semnifica\ie nou` ]i special` care s` se potriveasc` cu scopurile
lor, a [nsemnat pur ]i simplu a t`inui, a ascunde, a
acoperi; prin urmare, locul t`inuit, ascuns sau
acoperit. {n literatura englez` veche se pot g`si relat`ri
despre (helling) [ngroparea cartofilor -- punerea cartofilor
[n gropi; ]i despre (helling) acoperirea unei case --
acoperind-o sau pun>ndu-i acoperi]. Cuv>ntul iad (hell)
a fost, deci, folosit [n mod potrivit ca sinonim pentru cuvintele
^morm>nt" ]i ^groap`", pentru a traduce cuvintele ]eol ]i
hades, [nsemn>nd starea secret` sau ascuns` a mor\ii.
Totu]i, acela]i spirit care a fost dispus s` deformeze cuv>ntul
pentru a teroriza pe ignoran\i este [nc` dispus s` continue eroarea
-- probabil spun>nd -- ^S` facem r`ul ca s` poat` urma binele".
Dac` traduc`torii Versiunii Revizuite a Bibliei
(engleze -- n. e.) ar fi fost cu totul desc>lci\i din eroarea
papal` ]i [ntru-totul cinsti\i, ei ar fi f`cut mai mult pentru a-l
ajuta pe cercet`torul englez, dec>t doar s` foloseasc`
cuv>ntul ebraic ]eol ]i cuv>ntul grecesc hades,
a]a cum au f`cut ei. Ar fi trebuit s` traduc` cuvintele.* Dar le-a
fost evident fric` s` spun` adev`rul ]i le-a fost ru]ine s` spun`
minciuni; ]i astfel ne-au dat ]eol ]i hades netraduse
]i au permis deduc\ia c` aceste cuvinte au aceea]i semnifica\ie ca
]i semnifica\ia denaturat` a cuv>ntului ^iad". Aceast` procedur`,
de]i [i protejeaz` un timp, totu]i dezonoreaz` pe Dumnezeu ]i
Biblia, despre care oamenii obi]nui\i [nc` presupun c` ea [nva\`
despre un ^iad" de chin prin cuvintele ]eol ]i hades.
{ns` oricine poate vedea c` dac` cuv>ntul ]eol a fost
potrivit s` fie tradus de treizeci ]i unu de ori ^morm>nt" ]i de
trei ori ^groap`", nu putea fi nepotrivit s` fi fost tradus la fel
]i [n celelalte locuri.
O particularitate de observat [n compararea acestor
cazuri, a]a cum vom face imediat, este c` [n acele texte unde ideea
chinului ar fi o absurditate, traduc`torii versiunii King James au
folosit cuvintele ^morm>nt" sau ^groap`", pe c>nd [n toate
celelalte cazuri au folosit cuv>ntul ^iad"; iar cititorul,
[nv`\at de mult cu ideea papal` a chinului ve]nic, cite]te
cuv>ntul ^iad" ]i se g>nde]te c` [nseamn` un loc de chin, [n
loc de morm>nt, locul sau starea ascuns` sau acoperit`. De
exemplu, s` compar`m Iov 14:13 cu Ps. 86:13. Primul spune, ^O, de
m-ai ascunde [n morm>nt" (]eol), iar [n al doilea, ^… ]i
Tu ai m>ntuit sufletul meu din infernul (]eol) cel
mai de jos". Cuv>ntul ebraic fiind acela]i [n ambele cazuri, nu
vedem nici un motiv de ce acela]i cuv>nt ^morm>nt" s` nu fie
folosit [n am>ndou`. Dar c>t de absurd ar fi fost pentru Iov
s` se roage lui Dumnezeu ca s`-l ascund` [ntr-un iad de chin ve]nic!
Cititorul ar fi pus [ntreb`ri ]i secretul ar fi ie]it la iveal`
repede.
{n timp ce traduc`torii din vremea Reformei sunt
[ntruc>tva de scuzat pentru [nclinarea lor mintal` [n aceast`
problem`, fiindc` de-abia se desprinseser` din vechiul sistem papal,
traduc`torii no]tri moderni, [n special cei ai recentei Versiuni
Revizuite, nu sunt [ndrep`\i\i la nici o astfel de considera\ie.
Profesorii de teologie ]i p`storii congrega\iilor consider` c` ei
sunt [ndrept`\i\i s` urmeze calea acestor traduc`tori, de a nu
explica sensul cuv>ntului ebraic ]eol ]i al celui grecesc
hades, ]i folosind aceste cuvinte, ei de asemenea dau de
[n\eles turmelor lor [ncrez`toare c` este vorba de un loc de
tortur`, un iaz de foc. {n vreme ce le atribuim celor ne]tiutori
numai cele mai bune motive, este evident c` numai f`\`rnicia ]i
la]itatea [i fac pe oamenii educa\i, care cunosc adev`rul despre
acest subiect, s` prefere s` continue a [nv`\a eroarea prin
deduc\ie.
Dar nu to\i slujitorii biserice]ti ]tiu despre
erorile traduc`torilor ]i acoper` ]i ascund inten\ionat aceste erori
de popor. {ntr-adev`r, mul\i nu ]tiu despre ele, accept>nd doar,
f`r` o cercetare sistematic` ]i am`nun\it`, teoriile profesorilor
lor de la seminar. Profesorii ]i [nv`\a\ii sunt cei vrednici de
blamat. Ace]tia au \inut ascuns adev`rul despre ^iad" din c>teva
motive: {n primul r>nd exist` evident un fel de [n\elegere sau
etichet` printre ei, c` dac` doresc s`-]i men\in` pozi\ia [n
^profesie", ei ^nu trebuie s` divulge secretele ]colii", adic` nu
trebuie s` divulge secretele profesionale ^oamenilor de r>nd",
^laicilor". {n al doilea r>nd, cu to\ii se tem c` a l`sa s` se
]tie c` ei au predat o doctrin` nescriptural` ani de zile, ar
distruge respectul popular ]i reveren\a fa\` de ^cler", fa\` de
denomina\ii ]i de ]colile teologice, ]i ar tulbura [ncrederea [n
[n\elepciunea lor. O, ]i c>t de mult at>rn` de [ncrederea ]i
reveren\a fa\` de oameni, c>nd Cuv>ntul lui Dumnezeu este
at>t de general ignorat! {n al treilea r>nd, ei ]tiu c` mul\i
dintre membrii sectelor lor nu sunt contr>n]i de ^iubirea lui
Christos" (2 Corinteni 5:14), ci numai de frica iadului, ]i ei v`d
clar, prin urmare, c` a l`sa adev`rul s` fie cunoscut acum ar
[nsemna a pierde numele ]i banii multora din turmele lor, iar
aceasta, pentru ^c>\i vor s` se f`leasc` de corp" (^cei care
doresc s` arate bine [n fa\a oamenilor", traducerea Cornilescu
revizuit` -- n.e.) -- Galateni 6:12, ar p`rea s` fie o mare
nenorocire.
Dar care va fi judecata lui Dumnezeu, al c`rui
caracter ]i plan sunt ponegrite prin doctrina blasfematoare, care
este sprijinit` de aceste cuvinte netraduse? {i va l`uda El pe
ace]ti slujitori necredincio]i? Le va [ndrept`\i El calea? P`storul
cel Mare [i va numi pe ace]tia prietenii S`i iubi\i ]i le va face
cunoscute planurile Sale viitoare (Ioan 15:15) ca ei s` le
denatureze, de asemenea, pentru a-]i p`stra propria demnitate ]i
reveren\`? Va continua El s` trimit` ^lucruri noi ]i vechi", ^hran`
la timp" pentru casa credin\ei prin m>na slujitorilor
necredincio]i? Nu, ace]tia nu vor continua s` fie purt`torii Lui de
cuv>nt sau s` p`storeasc` turma Sa (Ezechiel 34:9,10). El va
alege [n locul lor, ca ]i la prima venire, purt`tori de cuv>nt
dintre laici -- ^oameni de r>nd" -- ]i le va da cuvinte la care
nimeni dintre marii preo\i nu va fi [n stare s` r`spund` sau s` se
[mpotriveasc` (Luca 21:15). }i, dup` cum a fost prezis,
^[n\elepciunea [n\elep\ilor lui va pieri ]i cumin\ia cumin\ilor s`i
se va acunde". Isaia 29:9-19
^Infern" [n Vechiul
Testament
Cuv>ntul ^infern", [n Biblia de la 1874, apare
de patruzeci ]i patru de ori [n Vechiul Testament ]i [n fiecare
caz [n ebraic` este ]eol. Nu [nseamn` un iaz de foc ]i
de pucioas`, nici altceva asem`n`tor c>t de c>t cu acest
g>nd, nici [n cea mai mic` m`sur`! Chiar contrariul: [n
locul unui loc de foc arz`tor, este descris [n context ca o stare de
^[ntuneric" (Iov 10:21); [n locul unui loc unde se aud \ipete ]i
gemete, este descris [n context ca un loc al ^t`cerii" (Psalmul
115:17); [n loc s` reprezinte [n vreun sens durere ]i suferin\`, sau
p`rere de r`u, contextul [l descrie ca pe un loc sau o stare a
uit`rii (Psalmul 88:12), ^c`ci nu este nici lucru, nici minte, nici
]tiin\`, nici [n\elepciune [n morm>nt (]eol) unde te
duci". Eclesiastul 9:10
Semnifica\ia cuv>ntului ]eol este
^stare ascuns`", a]a cum se aplic` la starea omului [n
moarte, [n care ]i dincolo de care totul este ascuns, cu excep\ia
ochiului credin\ei; ca atare, prin asociere potrivit` ]i str>ns`,
cuv>ntul a fost adesea folosit [n sensul de morm>nt --
groap`, loc ascuns sau locul dincolo de care numai cei care au
ochiul [n\elegerii luminat pot vedea [nvierea, restabilirea fiin\ei.
}i s` observ`m, [n mod special, c` acela]i cuv>nt ]eol
este tradus de c`re traduc`torii Bibliei de la 1874
^infern" de patruzeci ]i patru de ori, ^morm>nt" de dou`zeci
]i ]apte de ori ]i ^groap`" de patru ori.
Toate textele [n care ^]eol" este
tradus ^infern"
1. Prov. 27:20. ^Precum infernul ]i
ad>ncul nu se satur`, a]a nu se satur` nici ochii omului."
2. Amos 9:2. ^De vor s`pa p>n` [n
infern ]i de acolo m>na Mea [i va lua." (O expresie
figurativ` deoarece, cu siguran\`, gropile din p`m>nt sunt
singurele infernuri [n care oamenii pot s` sape.)
3. Psalm 6:5. ^{n infern cine Te va
l`uda?"
4. Psalm 16:10. ^C`ci Tu nu vei l`sa
infernului sufletul meu, nici nu vei l`sa pe cuviosul T`u s`
vad` morm>ntul (^putrezirea" [n traducerea Cornilescu revizuit`
-- n. e.)." (Acesta se refer` la cele trei zile ale Domnului nostru
[n morm>nt -- Fapte. Ap. 2:31;3:15.)
5,6. Psalm 18:5 ]i 2 Sam. 22:6. ^Leg`turile
infernului m` [nv`luiau, peste mine c`zur` lan\urile mor\ii."
(Un limbaj figurativ [n care se arat` cum necazurile gr`besc pe
cineva spre morm>nt.)
7. Psalm 30:3. ^Iehova, scos-ai din
infern sufletul meu." Nimeni nu va crede c` sufletul lui
David a fost scos dintr-un chin ve]nic, deoarece partea din urm` a
versetului arat` infernul din care David a sc`pat, zic>nd:
^P`stra-tu-mi-ai via\a ca s` nu m` cobor [n groap`."
8. Psalm 31:17. ^Ru]ineze-se nelegiui\ii,
tac` [n infern." ({ntr-adev`r, ^acolo r`ii [nceteaz` de a
tulbura" -- Iov 3:17.)
9. Psalm 49:14. ^Ca oile [n infern
vor fi pu]i, moartea [i va pa]te." (Moartea [i duce pe to\i [n
infern, [n morm>nt, [n pulbere.) ^}i mutra (frumuse\ea sau
puterea) lor o va m>nca infernul (nimicirea)."
10. Psalm 49:15. ^Dar Dumnezeu va r`scump`ra
sufletul meu din puterea infernului." (Dumnezeu a r`scump`rat
via\a tuturor oamenilor prin Fiul S`u Isus ]i acum to\i a]teapt`
^diminea\a [nvierii", c>nd vor fi elibera\i din pulbere -- Ioan
5:28.)
11. Psalm 55:15. ^Coboare-se de vii [n
infern!" Textul marginal (englez), ^groap`".
12. Psalm 86:13. ^}i Tu ai m>ntuit
sufletul meu din infernul cel mai de jos." Textul marginal
(englez), ^groap`".
13. Psalm 88:3. ^}i via\a mea se apropie
de infern" (nimicire).
14. Psalm 89:48. ^Care este omul … care va
sc`pa sufletul s`u de infern?" ({n loc ca sufletul s` fie
nemuritor, [ntrebarea este, cine va sc`pa sufletul s`u de la moarte?
Dac` Dumnezeu nu preg`tea o r`scump`rare ]i [nviere, neamul omenesc
se stingea din via\`.)
15. Psalm 116:3. ^Funiile mor\ii m`
[nconjuraser`, str>mtor`rile infernului m-aflaser`."
(Bolile ]i necazurile sunt m>inile simbolice ale morm>ntului
care ne prind.)
16. Psalm 139:8. ^… ]i de m` voi culca [n
infern, iac` Tu ]i acolo e]ti." (Puterea lui Dumnezeu este
nem`rginit`; chiar ]i asupra celor din morm>nt El are putere ]i
va exercita-o aduc>ndu-i afar` pe to\i care sunt [n morminte --
Ioan 5:28.)
17. Numeri 16:30-33. ^… ]i p`m>ntul []i
va deschide gura sa ]i-i va [nghi\i pe ei … ]i pe to\i oamenii care
erau a lui Core ]i toat` averea lor. Se pogor>r` … de vii [n
infern ]i p`m>ntul [i acoperi." (Aceasta nu este,
nicidecum, o dovad` c` s-au cobor>t [ntr-un iad de chinuri; ei au
fost [nghi\i\i de p`m>nt.)
18. Deut. 32:22. ^C` focul s-a aprins [n
m>nia Mea, ]i va arde p>n` la cele mai ad>nci ale
infernului." (O reprezentare figurativ` a distrugerii, o
deplin` ruin` a lui Israel ca na\iune -- ^m>nia spre pierzare",
cum a numit-o apostolul, m>nia lui Dumnezeu a ^ars" acea na\iune
p>n` la baza temeliilor ei -- 1 Tes. 2:16.)
19. Iov 11:8. ^{nalt` ca cerurile este
([n\elepciunea lui Dumnezeu)! Ce po\i face? Mai ad>nc` dec>t
infernul (dec>t orice groap`)! Ce po\i cunoa]te?"
20. Iov 17:16. ^S-a pogor>t sub z`voarele
infernului, de este repaus m`car [n pulbere." (Cu siguran\`,
[n pulbere este repaus -- Iov 3:17,18.)
21. Iov 26:6. ^Gol este infernul
(morm>ntul) [naintea Lui ]i f`r` acoperi] ad>ncul."
22. Prov. 7:27. ^Calea spre infern
(morm>nt) este casa ei, duc`toare la c`m`rile mor\ii."
23. Prov. 15:11. ^Infernul ]i
ad>ncul sunt [naintea lui Iehova." (Aici morm>ntul este
asociat cu nimicirea ]i nu cu via\a [n chinuri.)
24. Prov. 15:24. ^Calea vie\ii merge tot [n
sus pentru cel [n\elept, ca s` se dep`rteze de infernul de
jos." (Aceasta ilustreaz` speran\a [nvierii din morm>nt.)
25. Prov. 30:15,16. ^Trei lucruri sunt ce nu
se mai satur`, da patru, ce nu zic @destul#: infernul
(distrugerea), mitra stearp`, p`m>ntul nead`pat de ap` ]i
focul ce niciodat` nu zice: @destul#." (Dup` cum focul nimice]te
totul, tot astfel ]i moartea distruge totul.)
26. C. C>nt`rilor 8:6. ^… tare ca moartea
este iubirea; puternic` ca infernul (distrugerea) gelozia
ei."
27. Isaia 5:14. ^De aceea se l`rge]te
infernul ]i deschide gura sa cea f`r` de margini." (Aici
groapa este un simbol al nimicirii.)
28,29. Isaia 14:9,15. ^Infernul
(textul marginal englez, morm>ntul) de dedesupt s-a cutremurat
pentru tine, ca s` te [nt>mpine la venirea ta … Dar` [n
infern iac`-te aruncat." (Morm>ntul redat la fel [n
versetul 11.)
30. Isaia 28:15-18. ^Pentru c` a\i zis: @noi
am [ncheiat leg`m>nt cu moartea ]i cu infernul
(morm>ntul) am f`cut [nvoial`; c>nd biciul inund`rii va trece,
el nu va ajunge la noi c`ci ne-am f`cut minciuna locul nostru de
sc`pare ]i sub min\ire ne vom ascunde#. Pentru aceasta a]a zice
Iehova, Domnul @… leg`m>ntul vostru cu moartea se va rupe ]i
[nvoiala voastr` cu infernul (morm>ntul) nu va sta."
(Dumnezeu declar`, astfel, c` ideea predominant`, prezent`, prin
care moartea ]i morm>ntul sunt [nf`\i]ate mai degrab` ca
prieteni, dec>t du]mani va [nceta ]i omul va [nv`\a c` moartea
este plata p`catului ]i c` ea este [n puterea lui Satan --
Romani 6:23, Evrei 2:14 -- ]i nu [n a unui [nger trimis de
Dumnezeu.)
31. Isaia 38:10. ^Zis-am pe la miaz`ziua
zilelor mele: @M` voi duce la por\ile infernului,
lipsi-m`-voi de r`m`]i\a anilor mei#." (Din aceste cuvinte ale lui
Ezechia, bunul rege al lui Iuda, desigur nimeni nu va crede c` el,
Ezechia, a]tepta s` mearg` la por\ile unui chin ve]nic. Fiind
bolnav, el se sim\ea aproape de moarte, de stingere, de uitare, unde
]tia c` se va duce.)
32. Isaia 38:18. ^C`ci nu infernul te
va l`uda." ({n partea din urm` a textului se vede clar, c`
infernul amintit aici este ^groapa".)
33. Isaia 57:9. ^}i te-ai umilit p>n` la
infern." (Aici, ad>ncimea simbolic` a degrad`rii.)
34. Ezec. 31:15-17. ^{n ziua [n care s-a
pogor>t [n infern, f`cut-am s` pl>ng` pentru d>nsul
… F`cut-am s` se [nsp`im>nte popoarele de vuietul c`derii sale,
c>nd l-am pogor>t [n infern cu cei ce se pogoar` [n
groap` … }i ace]tia s-au pogor>t cu d>nsul [n infern."
(Descrierea simbolic` ]i profetic` a c`derii Babilonului [n
distrugere, t`cere, morm>nt.)
35. Ezec. 32:21. ^Cei mai puternici dintre
viteji de d>nsul vor vorbi din mijlocul infernului ]i de
cei ce l-au ajutat." (O continuare a aceleia]i figuri
reprezent>nd distrugerea Egiptului ca na\iune, unindu-se cu
Babilonul [n nimicire.)
36. Ezec. 32:27. ^Care s-au pogor>t [n
infern cu armele lor de rezbel ]i care au pus s`biile lor sub
capetele lor ]i uneltele f`r`delegilor lor pe oasele lor, de]i erau
frica celor puternici [n p`m>ntul celor vii." (Groapa este
singurul ^infern" [n care cei c`zu\i dorm cu s`biile sub capul lor.)
37. Osea 13:14. ^Din m>na
infernului i-a] r`scump`ra; de moarte i-a] m>ntui; dar
haide moarte cu ciuma ta, haide infernule cu mort`ciunea ta!
Comp`timirea fie ascuns` de ochii Mei!" (Aici este profe\it`
[nvingerea r`scump`r`rii pentru [ntreg neamul omenesc, [ndeplinit`
de Domnul nostru Isus Cristos la [nt>ia Lui venire, pe baza
c`reia, la a doua Lui venire, [n {mp`r`\ia de o mie de ani, va pune
cap`t mor\ii, va nimici morm>ntul, eliber>nd pe to\i mor\ii
din el -- Apoc. 20:14; Ioan 5:28.)
38. Habacuc 2:5. ^(Cel) ce-]i [ntinde
l`comia sa ca infernul (morm>ntul) ]i este nes`\ios ca ]i
moartea."
39. Iona 2:1,2. ^}i s-a rugat Iona lui
Iehova, Dumnezeul s`u, din p>ntecele pe]telui ]i a zis:
@Strigat-am [n str>mtorarea mea c`tre Iehova ]i El m-a auzit, din
p>ntecele infernului am strigat, ]i Tu ai auzit vocea
mea." (P>ntecele pe]telui a fost pentru un timp
morm>ntul s`u.)
Textele [n care ^]eol" este tradus
^morm>nt" ]i ^groap`"
1. Gen. 37:35. ^Pl>ng>nd m` voi cobor[ la
fiul meu [n morm>nt!"
2. Gen. 42:38. ^… atunci voi, c`runte\ele
mele le ve\i pogor[ cu [ntristare [n morm>nt." (Vezi, de
asemenea, aceea]i exprimare [n cap. 44:29-32. Traduc`torilor nu le-a
pl`cut s` trimit` pe Iacov, slujitorul lui Dumnezeu [n iad
numai din cauza c` fiii lui au fost r`i.)
3. 1 Sam. 2:6. ^Iehova omoar` ]i [nvie,
coboar` [n morm>nt ]i face s` [nvie."
4. 1 {mp. 2:6,9. ^… ]i c`runte\a lui s` nu
se pogoare [n pace [n morm>nt … s` pogori cu
s>nge c`runte\a lui [n morm>nt."
5. Iov 3:22. ^Se veselesc c>nd g`sesc
morm>ntul." (Nimeni nu se poate veseli g`sind un chin
ve]nic.)
6. Iov 7:9. ^… a]a ]i cel ce se pogoar` [n
morm>nt."
7. Iov 14:13. ^O, de m-ai ascunde [n
morm>nt, de mai acoperi p>n` ce-\i va trece m>nia;
de mi-ai pune un termen, dup` care s`-|i aminte]ti iar`]i de mine"
(s` m` [nviezi)!
8. Iov 17:1,13,14. ^Morm>ntul m`
a]teapt` … Morm>ntul e casa mea; [n [ntuneric [mi a]tern
culcu]ul meu." (Iov a]teapt` [nvierea -- ^diminea\a".)
9. Iov 21:13. ^Ei []i petrec zilele [n
fericire ]i [ntr-o clipeal` se pogoar` [n morm>nt."
10. Iov 33:22-24,28. ^Sufletul s`u se
apropie de morm>nt … Dar` de se afl` la d>nsul unu … ]i
el se [ndur` de d>nsul ]i zice: @Ap`r`-l s` nu se pogoare [n
morm>nt; am g`sit cu cale a-l ierta# (pe baza jertfei de
isp`]ire dat` de Isus Hristos, Rom. 3:25, 26) … El ap`rat-a sufletul
meu, s` nu se pogoare [n morm>nt (pentru todeauna, ci
numai pentru un timp)."
11. Psalm 9:17. ^{n morm>nt (nu
[ntr-un iad cu chinuri) se vor re[ntoarce nelegiui\ii." ^C`
\`r>n` e]ti ]i [n \`r>n` te vei [ntoarce" -- Gen. 3:19.
12. Psalm 55:23. ^… Dumnezeu [i va cobor[ [n
ad>ncul morm>ntului."
13. Psalm 88:4,5,11. ^Asem`nat sunt celor ce
se coboar` [n morm>nt … ce zac [n morm>nt … Oare
spune-vor [n morm>nt de [ndurarea Ta?"
14. Psalm 141:7. ^… a]a risipeasc`-se oasele
noastre la gura morm>ntului."
15. Prov. 1:12. ^S`-i [nghi\im de vii, ca
infernul ]i [ntregi, ca pe cei ce se pogoar` [n morm>nt"
(compara\i cu Num. 16:30-33).
16. Prov. 5:5. ^… pa]ii s`i ies la
morm>nt (duc la morm>nt)."
17. Prov. 9:18. ^}i el nu ]tie c` acolo sunt
umbrele mor\ii ]i c` cei chema\i de ea sunt [n ad>ncul
morm>ntului." (Aici invita\ii prostituatei sunt
reprezenta\i ca mor\i, bolnavi sau muribunzi ]i mul\i, victime ale
senzualit`\ii [n mormintele premature ale bolilor care, de asemenea,
gr`besc posteritatea lor la morm>nt.)
18. Ecles. 9:10. ^Toate c>te-\i sunt la
[ndem>n`, f`-le cu toat` puterea ta; c`ci nu este nici lucru,
nici minte, nici ]tiin\`, nici [n\elepciune [n morm>nt
unde te duci."
19. Isaia 14:19. ^… ce se pogoar` la
pietrele morm>ntului."
20. Psalm 30:3,9. ^… p`stratu-mi-ai via\a,
ca s` nu m` cobor [n groap` … Ce folos este de s>ngele meu
(de via\a mea), de m` voi pogor[ [n groap`."
21. Psalm. 107:20. ^… ]i s`-i scape din
gropile lor."
22. Zaharia 9:11. ^… voi da drumul
[nc`tu]a\ilor t`i din groapa [n care nu este ap`" (dar nici
foc).
Aceast` list` cuprinde toate textele [n care
cuv>ntul evreiesc ^]eol" nu s-a tradus ^infern". Din aceast`
examinare trebuie s` fie evident, tuturor cititorilor, c`
descoperirea lui Dumnezeu de-a lungul a patru mii de ani nu con\ine
nici o sugestie despre un ^iad" a]a cum este [n\eles acum, s`
semnifice, acest cuv>nt.
^Iad" ]i ^infern" [n Noul
Testament
{n Noul Testament, cuv>ntul grecesc hades
corespunde exact cuv>ntului ebraic ]eol. Ca dovad`
vede\i citatele din Vechiul Testament date de apostoli, [n care ei
[l redau hades. De exemplu, Faptele Apostolilor 2:27, ^… c`
nu vei l`sa sufletul meu [n infern" este un citat din Psalmul
16:10, ^c`ci Tu nu vei l`sa infernului (]eolului) sufletul
meu". }i [n 1 Cor. 15:54, 55: ^Moartea s-a [nghi\it [n biruin\`.
Moarte unde este boldul t`u, iadule (hades) unde este
biruin\a ta?", este o aluzie la Isaia 25:8, ^Va [nghi\i moartea
pentru etern" ]i la Osea 13:14, ^… haide moarte cu ciuma ta, haide
infernule (]eol) cu mort`ciunea ta".
Cuvintele ^iad" ]i ^infern"
traduse din cuv>ntul grecesc ^hades"
1. Matei 11:23. ^}i tu Capernaume! care
te-ai [n`l\at p>n` la cer, te vei pogor[ p>n` la iad."
Luca 10:15: ^… p>n` la iad te vei pogor[." (Cetatea a fost
favorizat` din bel]ug cu privilegiile cuno]tin\ei ]i a ocaziilor,
sau figurativ, a fost ^[n`l\at` la cer", dar datorit` folosirii
gre]ite a favorurilor lui Dumnezeu, va fi [njosit`, sau figurativ
cobor>t` [n iad, ruinat`, distrus`. Acum este at>t de
complet [ngropat` [n uitare, [nc>t chiar ]i locul unde a fost
este o chestiune de disput`. Capernaumul este [n mod sigur
distrus, cobor>t la iad.)
2. Luca 16:23. ^}i [n iad
ridic>ndu-]i ochii s`i, fiind [n chinuri." (O figur` parabolic`
explicat` mai departe sub un titlu separat.)
3. Apoc. 6:8. ^}i am v`zut, ]i iac` un cal
galben; ]i numele celui ce ]edea pe el era Moartea ]i Infernul
urma dup` ea." (Simbol al distrugerii sau morm>ntul.)
4. Matei 16:18. ^… pe aceast` piatr` voi
zidi Biserica Mea ]i por\ile iadului nu o vor birui." (De]i
persecu\ie aspr` ]i ne[nduplecat` a [ndurerat Biserica [n timpul
V>rstei Evanghelice, aceasta niciodat` nu va determina
exterminarea ei ]i [n cele din urm` prin [nvierea sa [ndeplinit` de
Domnul ei, Biserica va domni peste iad -- morm>nt.)
Cristos [n ^infern" (hades) ]i
[nviat
din ^infern" (hades) Fapte. Ap. 2:1, 14,
22-31
^… sosind ziua cincizecimii … Petru
scul>ndu-se … le-a zis: @B`rba\i israeli\i, asculta\i cuvintele
acestea: Isus Nazarineanul, b`rbat adeverit de la Dumnezeu [ntre voi
… fiind dat dup` sfatul hot`r>t ]i dup` pre]tiin\a lui Dumnezeu
(El a fost dat pentru p`catele noastre), lu>ndu-L ]i prin
m>inile celor f`r`delege crucific>ndu-L, l-a\i omor>t. Pe
care Dumnezeu L-a [nviat, dezleg>nd durerile (sau leg`turile)
mor\ii fiindc` nu era cu putin\` ca s` fie El \inut de d>nsa
(pentru c` Cuv>ntul lui Iehova declarase [nainte [nvierea Sa); C`
David zice despre d>nsul (reprezent>ndu-l sau vorbind pentru
el), v`zut-am (Eu, Cristos) pe Domnul (Iehova) [naintea Mea
pururea, c` este de-a dreapta Mea, ca s` nu m` cl`tesc. Pentru
aceasta s-a veselit inima Mea ]i s-a bucurat limba Mea, chiar ]i
corpul Meu se va repausa [n speran\`, c` nu vei l`sa sufletul Meu [n
infern (hades, morm>nt, condi\ia mor\ii),
nici vei l`sa ca cel cucernic al T`u s` vad` stric`ciunea. Tu
(Iehova) mi-ai f`cut cunoscut (mie, Cristos) c`ile vie\ii#." Aici
Domnul nostru personificat prin profetul David exprim` credin\a Sa
[n promisiunea lui Iehova privind [nvierea ]i [ndeplinirea complet`
]i glorioas` a planului lui Iehova prin El ]i se bucur` [n
perspectiv`.
Petru continu` spun>nd: ^B`rba\i, fra\i, s`-mi
fie iertat a vorbi liber c`tre voi despre patriarhul
David, c` a ]i murit ]i s-a [ngropat ]i morm>ntul lui este [ntre
noi p>n` [n-tr-aceast` zi (a]a c` aceast` profe\ie nu s-a putut
referi la el personal, pentru c` sufletul lui David a fost l`sat [n
^infern" -- hades, morm>nt, starea mor\ii -- ]i corpul s`u
a v`zut stric`ciunea). Deci, fiind profet ]i ]tiind c` i s-a
jurat Dumnezeu cu jur`m>nt c` din trupul coapselor lui, dup` corp
va ridica pe Christos s` ]ad` pe tronul lui; mai-nainte v`z>nd
aceasta a vorbit de [nvierea lui Christos (din ^infern" --
hades, morm>nt -- [n care a trebuit s` mearg` pentru
nelegiuirile noastre), c` sufletul S`u nu s-a l`sat [n infern
(hades -- starea mor\ii), nici corpul Lui nu a v`zut
stric`ciunea". Astfel Petru prezint` un argument puternic,
logic, bazat pe cuvintele profetului David -- ar`t>nd, [n primul
r>nd, c` Cristos, care a fost dat de c`tre Dumnezeu pentru
nelegiuirile noastre, a mers [n ^infern", [n morm>nt, [n starea
mor\ii, distrugere (Psalmul 16:10), ]i [n al doilea r>nd c`,
potrivit f`g`duin\ei a fost eliberat din infern, morm>nt,
moarte, distrugere, prin [nviere -- o ridicare la via\`,
fiind creat din nou aceea]i fiin\` identic`, dar mai glorioas` ]i
[n`l\at` chiar la ^str`lucirea m`ririi ]i imaginea fiin\ei Lui (a
Tat`lui)" (Evrei 1:3). }i acum ^acest Isus" (Fapte. 2:36), [n
descoperirea Sa urm`toare Bisericii, declar`:
Apoc. 1:18. ^… Cel ce sunt viu ]i am
fost mort ]i iac` tr`iesc [n secolii secolilor; Amin, ]i am
cheile infernului (hades, morm>nt) ]i ale mor\ii."
Amin! Amin! r`spund inimile noastre; deoarece [n
[nvierea Sa noi vedem rezultatul glorios al [ntregului plan al lui
Iehova, care va fi [ndeplinit prin puterea Celui [nviat, care acum
de\ine cheile morm>ntului ]i ale mor\ii, ]i la timpul potrivit va
elibera to\i prizonierii care sunt, prin urmare, numi\i ^[nc`tu]a\i
cu speran\`" (Zaharia 9:12; Luca 4:18). Nici o viclenie sau
iscusin\`, prin nici un ]iretlic, nu poate denatura aceste scripturi
complet ]i s` le foloseasc` gre]it [n spijinul acelor
tradi\ii papale monstruoase ]i blasfematoare ale chinului ve]nic.
Dac` aceasta ar fi fost pedeapsa noastr`, Cristos, pentru a fi
sacrificiu [nlocuitor pentru noi, trebuie [nc` s` [ndure, ]i pentru
toat`eternitatea, un astfel de chin, ceea ce nimeni nu va pretinde.
Dar pedeapsa noastr` a fost moartea, ]i ^Christos a murit pentru
p`catele noastre" ^]i pentru ale toat` lumea". 1 Corinteni 15:3; 1
Ioan 2:2
Apoc. 20:13,14. ^}i marea a dat pe mor\ii
cei din-tr->nsa ]i moartea ]i infernul (morm>ntul) au
dat pe mor\ii cei dintr->nsele ]i s-au judecat fiecare dup`
faptele sale. }i moartea ]i infernul (morm>ntul) s-au
aruncat [n lacul cel de foc. Acesta este mortea cea de a doua".
(Lacul de foc este simbolul nimicirii finale ]i ve]nice.
Moartea ]i infernul (morm>ntul) merg am>ndou` [n el. }i
nu va mai fi moarte; ^Neamicul cel mai de pe urm` ce se va desfiin\a
este moartea" -- 1 Corinteni 15:26; Apocalipsa 21:4.)
Alte locuri unde este cuv>ntul
^iad"
Dup` ce am examinat cuv>ntul ]eol,
singurul cuv>nt [n Vechiul Testament redat prin ^infern", ]i
cuv>ntul hades, cel mai frecvent redat [n Noul Testament
prin ^iad", acum remarc`m fiecare loc r`mas [n Scripturi unde se
folose]te cuv>ntul ^iad". {n Noul Testament, alte dou` cuvinte
sunt redate prin ^iad", ]i anume, gheena ]i tartaroo,
pe care le vom analiza [n ordinea numit`.
^Gheena" = Valea Hinnom
Acest cuv>nt apare [n urm`toarele texte -- [n
total de dou`sprezece ori: Matei 5:22, 29, 30; 10:28; 18:9; 23:15,
33; Marcu 9:43-47; Luca 12:5; Iacov 3:6. Aceasta este forma
greceasc` a cuvintelor ebraice care sunt traduse prin ^Valea
Hinnom". Aceast` vale este a]ezat` chiar [n afara cet`\ii
Ierusalimului ]i a servit de canal pentru scurgere ]i pentru arderea
gunoaielor din acea cetate. Acolo erau aruncate cadavrele, gunoaiele
etc. ]i focul era men\inut arz>nd continuu pentru a mistui
cu totul orice era depozitat acolo, ad`ug>ndu-se pucioas` ca
s` ajute arderea ]i s` asigure o distrugere complet`. Dar nu era
permis s` fie aruncat [n gheena nimic ce era viu. Evreilor nu
le era permis s` tortureze nici o creatur`.
C>nd ne g>ndim c` prin poporul Israel
Dumnezeu ne-a dat [nv`\`turi ilustr>nd procedurile ]i planurile
Sale, prezente ]i viitoare, trebuie s` ne a]tept`m ca aceast` Vale
Hinnom sau gheena s`-]i joace ]i ea rolul ei [n ilustrarea
lucrurilor viitoare. }tim c` preo\imea ]i templul lui Israel au
ilustrat Preo\imea {mp`r`teasc`, Biserica cre]tin`, deoarece ea va
fi adev`ratul templu al lui Dumnezeu; ]i ]tim c` cetatea lor
principal` a fost o ilustra\ie a Ierusalimului Nou, sediul puterii
{mp`r`\iei ]i centrul autorit`\ii -- cetatea (guvernul) marelui
{mp`rat, Emanuel. Ne amintim, de asemenea, c` guvernul lui Cristos
este reprezentat [n cartea Apocalipsei (cap. 21:10-27) printr-o
cetate -- Ierusalimul cel Nou. Acolo, dup` descrierea clasei c`reia
i s-a permis s` intre [n privilegiile ]i binecuv>nt`rile acelei
{mp`r`\ii -- cei onorabili ]i glorio]i, ]i to\i cei care au dreptul
la pomii vie\ii -- afl`m c` este, de asemenea, declarat c` nu va
intra [n ea nimic [ntinat, sau care tr`ie]te [n ur>ciune sau
minciun`, ci numai cei pe care Mielul [i va scrie ca vrednici de
via\`. Aceast` cetate, care astfel va reprezenta lumea [ntreag`
m>ntuit` la sf>r]itul Mileniului, a fost simbolizat` prin
cetatea p`m>nteasc` Ierusalim; iar cei [ntina\i, cei care tr`iesc
[n ur>ciune etc., clasa celor nevrednici de via\` ve]nic`, cei
care nu vor intra [n ea, au fost reprezenta\i prin cadavrele
respinse ]i murdare, lipsite de via\`, aruncate [n gheena
afar` din cetate -- a c`ror distrugere complet` -- moartea a doua --
a fost astfel simbolizat`. {n consecin\`, g`sim declarat c` acei
care n-au fost g`si\i vrednici de via\` sunt arunca\i [n ^lacul cel
de foc" (Apocalipsa 20:15) -- focul aici, ca ]i peste tot, fiind
folosit ca simbol al nimicirii, iar simbolul lacului ^cel de
foc" fiind scos din aceea]i gheena sau Valea Hinnom.
De aceea, fiindc` gheena a servit unui scop
util pentru cetatea Ierusalim, ca un loc pentru arderea gunoiului,
aceast` vale, ca ]i cetatea [ns`]i, a fost un tip ]i a ilustrat
procedeele viitoare ale lui Dumnezeu, resping>nd ]i d>nd la
nimicire toate elementele necurate, [mpiedic>ndu-le astfel s`
[ntineze cetatea sf>nt`, Noul Ierusalim, dup` ce [ncercarea din
veacul Milenar va fi dovedit pe deplin ]i va fi separat cu o
corectitudine negre]it` ^oile" de ^capre".
A]adar, gheena a fost un tip sau o
ilustra\ie a mor\ii a doua -- distrugerea final` ]i complet`, din
care nu poate fi nici o revenire; pentru c` dup` aceea, ^nu mai
r`m>ne sacrificiu pentru p`cate, ci … o r>vn` arz`toare care
va mistui pe cei [mpotrivitori" (Evrei 10:26, 27).
S` ne amintim c` Israel, pentru a fi folosit ca tip
al viitoarelor procedee ale lui Dumnezeu cu neamul omenesc, a fost
tratat tipic, ca ]i cum r`scump`rarea ar fi fost deja dat` [nainte
de ie]irea lor din Egipt, de]i numai un miel tipic fusese
[njunghiat. C>nd a fost construit Ierusalimul ]i templul -- care
a reprezentat templul adev`rat, Biserica ]i {mp`r`\ia adev`rat` a]a
cum va fi ea stabilit` prin Cristos [n Mileniu -- acel popor a
simbolizat lumea [n Veacul Milenar. Preo\ii lor au reprezentat
Preo\imea {mp`r`teasc` glorificat` ]i Legea lor cu cerin\ele ei de
ascultare perfect` a reprezentat Legea ]i condi\iile sub Noul
Leg`m>nt, care vor fi puse [n aplicare pentru binecuv>ntarea
tuturor celor ascult`tori ]i pentru condamnarea tuturor celor care,
acord>ndu-li-se cea mai deplin` ocazie, nu se vor supune din
inim` conducerii drepte ]i legilor marelui {mp`rat.
V`z>nd, deci, c` organizarea politic` a lui
Israel, condi\iile etc. le-au prefigurat pe cele din lume [n veacul
viitor, ce potrivit este s` g`sim [n Valea sau abisul gheena
o ilustra\ie a mor\ii a doua, distrugerea complet` [n veacul care
vine a tot ce este nevrednic s` fie p`strat; ]i c>t de potrivit
este, de asemenea, simbolul ^lacul de foc care arde cu pucioas`"
(Apoc. 19:20), inspirat din aceea]i gheena sau Valea Hinnom,
care arde continuu cu pucioas`. Expresia ^care arde cu pucioas`"
m`re]te puterea simbolului ^foc", pentru a exprima distrugerea
complet` ]i irevocabil` a mor\ii a doua, deoarece pucioasa
arz>nd` este cel mai ucig`tor agent cunoscut. Ce ra\ional este,
de asemenea, s` a]tept`m ca Israelul s` aib` tribunale ]i judec`tori
care se aseam`n` sau prefigureaz` judec`\ile din veacul viitor ]i ca
sentin\a acelor tribunale (figurative) ale acelui popor (figurativ)
sub acele legi (figurative) la acel abis (figurativ), din afara
acelei cet`\i (figurative), s` corespund` considerabil sentin\elor
(reale) ale tribunalului (real) ]i ale judec`torilor din veacul
viitor. Dac` aceste puncte vor fi re\inute, ele ne vor ajuta mult s`
[n\elegem cuvintele Domnului nostru referitoare la gheena;
pentru c`, de]i a fost men\ionat` ]i s-a f`cut referire la valea
literal`, totu]i aceste cuvinte con\in [nv`\`turi legate de veacul
viitor ]i de gheena antitipic` -- moartea a doua.
Vinovat va fi de focul gheenei --
Matei 5:21, 22
^A\i auzit c` s-a zis celor de demult: @S` nu
ucizi# ]i cine va ucide vinovat va fi judec`\ii. Iar eu zic vou`, c`
tot cel ce se m>nie asupra fratelui s`u f`r` cauz`, vinovat va
fi ([n viitor -- sub regulamentele adev`ratei {mp`r`\ii)
judec`\ii ]i cine va zice fratelui s`u Raca (prostule, traducerea
Cornilescu revizuit` -- n. e.), vinovat va fi sinedriului, dar` cine
va zice, nebunule, vinovat va fi de focul gheennei."
Pentru a [n\elege aceste cuvinte referitoare la
sinedriu, judec`tori ]i gheena, to\i ar trebui s` ]tim
c>te ceva despre regulamentele evreie]ti. ^Curtea cu juri" se
compunea din ]apte b`rba\i (sau dou`zeci ]i trei -- num`rul este
disputat), care aveau puterea s` judece unele categorii de
nelegiuiri. {naltul Consiliu, sau Sinedriul, era format din
]aptezeci ]i unu de b`rba\i, recunoscu\i ca [nv`\a\i ]i capabili.
Acesta era cel mai [nalt tribunal al evreilor ]i supravegherea lui
era peste cazurile cele mai grave. Pedeapsa cea mai aspr` era
moartea; [ns` unii criminali foarte [nr`i\i erau supu]i dup`
moarte unei [njosiri, refuz>ndu-li-se [ngroparea ]i fiind
arunca\i [mpreun` cu cadavrele c>inilor ]i cu gunoaiele din
cetate etc. [n gheena, ca s` fie nimici\i acolo. Scopul
acestei arderi [n gheena era ca s` fac` nelegiuirile ]i pe
nelegiui\i detestabili [n ochii poporului ]i [nsemna c` acuzatul era
un caz f`r` speran\`. Trebuie s` ne amintim c` Israelul spera [ntr-o
[nviere din morm>nt, ]i c` de aceea erau deosebit de aten\i [n
tratarea corpurilor celor mor\i. Ne[n\eleg>nd pe deplin puterea
lui Dumnezeu, se pare c` ei se g>ndeau c` El avea nevoie de
ajutorul lor (Exodul 13:19; Evrei 11:22; Fapte. Ap. 7:15, 16). Prin
urmare, nimicirea corpului [n gheena, dup` moarte, sugera
(simbolic) pierderea speran\ei vie\ii viitoare printr-o [nviere.
Astfel pentru ace]tia gheena a reprezentat moartea a doua [n
acela]i mod figurativ [n care ei ca popor au reprezentat sau
ilustrat o nou` ordine de lucruri viitoare sub Noul Leg`m>nt.
Remarca\i c` Domnul nostru, [n cuvintele de mai
sus, le-a ar`tat c` interpretarea Legii de c`tre ei, oric>t de
sever` era, a fost mult inferioar` semnifica\iei reale a acelei
Legi, a]a cum va fi ea interpretat` sub {mp`r`\ia real` ]i sub
Judec`torii reali, care au fost reprezenta\i prin [mp`r`\ia ]i
judec`torii lor. El le-a ar`tat c` porunca din Legea lor ^s` nu
ucizi" mergea mult mai departe dec>t presupuneau ei; c`
m>nia r`ut`cioas` ]i insulta ^vor fi" considerate sub Noul
Leg`m>nt o [nc`lcare a Legii lui Dumnezeu ]i c`, acei care sub
condi\iile favorabile ale Veacului Nou nu se vor reforma at>t de
am`nun\it ca s` respecte deplin Legea lui Dumnezeu, vor fi socoti\i
vrednici de ceea ce a simbolizat gheena din apropierea lor --
moartea a doua. Totu]i, rigurozitatea strict` a acelei Legi va fi
aplicat` numai [n m`sura [n care vor fi nesocotite disciplin`rile,
avantajele ]i ajutorul din veacul acela, care-i vor face capabili pe
fiecare s` se conformeze legilor lui.
Aceea]i idee este continuat` [n
Matei 5:22-30
^… iar eu v` zic vou` … c` mai de folos [\i este ca
s` piar` unul din membrii t`i, dec>t tot corpul t`u s` se arunce
[n gheenn`."
Aici iar`]i, lucrarea Legii lui Dumnezeu sub Noul
Leg`m>nt este comparat` cu lucrarea ei sub Vechiul Leg`m>nt
sau Leg`m>ntul evreiesc, ]i ca [ndemn este dat` lec\ia
st`p>nirii de sine, prin declara\ia c` este cu mult mai folositor
ca oamenii s` refuze a-]i mul\umi dorin\ele degradate (chiar dac`
le-ar fi dragi ca ochiul drept ]i li s-ar p`rea indispensabile ca
m>na dreapt`), dec>t s` ]i le mul\umeasc` ]i s` piard` [n
moartea a doua via\a viitoare preg`tit` prin isp`]ire pentru to\i
cei care se vor [ntoarce la perfec\iune, la sfin\enie ]i la
Dumnezeu.
Aceste expresii ale Domnului nostru servesc nu
numai pentru a ar`ta perfec\iunea (Romani 7:12) Legii lui
Dumnezeu ]i c>t de deplin va fi ea definit` ]i aplicat` [n
Mileniu, ci ele au servit ]i ca o lec\ie pentru evrei, care p>n`
atunci au v`zut [n poruncile lui Moise numai aspectul exterior,
general al Legii lui Dumnezeu. Deoarece [n starea lor dec`zut` ei au
constatat c` era greu s` \in` nec`lcat` chiar ]i semnifica\ia de
suprafa\` a Legii, ei trebuie s` vad` acum imposibilitatea \inerii
semnifica\iei mai fine a Legii descoperite prin Cristos. Dac` ei ar
fi [n\eles ]i ar fi primit [nv`\`tura Lui pe deplin, ar fi strigat:
vai! dac` Dumnezeu ne judec` astfel, dup` [ns`]i g>ndurile ]i
inten\iile inimii, to\i suntem necura\i, to\i suntem imperfec\i ]i
nu ne putem a]tepta dec>t s` fim condamna\i la gheena
(la nimicire complet` ca animalele). Ei ar fi strigat:
^Arat`-ne o preo\ime mai [nalt` dec>t a lui Aaron, un mare Preot
]i un {nv`\`tor pe deplin capabil s` aprecieze Legea, ]i pe deplin
capabil s` aprecieze ]i s` comp`timeasc` cu starea noastr` dec`zut`
]i cu sl`biciunile noastre mo]tenite, ]i s` ofere El pentru noi @mai
bune sacrificii# ]i s` aplice pentru noi acea mai mare iertare a
p`catului necesar`, ]i El, ca mare medic, s` ne vindece ]i s` ne
restabileasc`, a]a [nc>t s` ne putem supune Legii perfecte
a lui Dumnezeu din inima noastr`". Atunci ei L-ar fi g`sit pe
Cristos.
Dar ei n-au [nv`\at aceast` lec\ie, pentru c`
urechile [n\elegerii lor erau ^amor\ite" ]i de aceea n-au ]tiut c`
Dumnezeu preg`tise tocmai preotul, sacrificiul, [nv`\`torul ]i
medicul de care aveau ei nevoie, care la timpul cuvenit i-a
r`scump`rat pe cei sub Legea tipic`, precum ]i pe cei care nu erau
sub ea, ]i care, de asemenea, la timpul cuvenit, nu peste mult, {]i
va [ncepe lucrarea de restabilire -- red>nd vedere ochilor orbi
ai [n\elegerii lor ]i auz urechilor surde ale lor. Atunci va fi
^[nl`turat v`lul" -- v`lul ignoran\ei, al m>ndriei ]i al
[n\elepciunii umane pe care Satan [l folose]te acum pentru a orbi
lumea fa\` de legea adev`rat` a lui Dumnezeu ]i fa\` de planul
adev`rat al m>ntuirii [n Cristos.
{nv`\`tura Domnului nostru, nu numai c` a ar`tat
aici Legea Noului Leg`m>nt ]i le-a dat evreilor o lec\ie, ci ea
este de folos ]i Bisericii Evanghelice. {n m`sura [n care [nv`\`m
stricte\ea Legii lui Dumnezeu ]i [n ce ar consta perfec\iunea sub
cerin\ele ei, vedem c` R`scump`r`torul nostru a fost perfect ]i c`
noi, complet incapabili a ne recomanda singuri lui Dumnezeu ca
[mplinitori ai acelei Legi, putem afla acceptare la Tat`l numai [n
meritul R`scump`r`torului nostru, [n timp ce nimeni nu poate fi din
acel ^Corp", acoperit cu haina drept`\ii Lui, [n afar` de
consacra\ii care se str`duiesc s` fac` numai acele lucruri bine
pl`cute lui Dumnezeu, ceea ce include evitarea p`catului [n m`sura
capacit`\ii. Totu]i, acceptarea lor de c`tre Dumnezeu nu se bazeaz`
pe perfec\iunea lor, ci pe perfec\iunea lui Cristos, at>ta vreme
c>t ei r`m>n [n El. Ace]tia [ns` beneficiaz` de o [n\elegere
clar` a Legii perfecte a lui Dumnezeu, chiar dac` ei nu sunt
dependen\i de o \inere perfect` a acestei Legi. Lor le place s` fac`
voia lui Dumnezeu [n m`sura capacit`\ii lor ]i cu c>t cunosc mai
bine Legea perfect` a Lui, cu at>t sunt mai capabili s` se
conduc` pe ei [n]i]i ]i s` se conformeze acestei legi. Astfel deci,
cuvintele Domnului nostru au ]i pentru noi o lec\ie valoroas`.
{ns` punctul care trebuie [n mod special observat
aici este c` gheena, pe care evreii o ]tiau ]i despre care
Domnul nostru le vorbea, nu era un lac de foc arz>nd toat`
eternitatea, [n care va fi aruncat oricine se ^m>nie asupra
fratelui s`u" ]i [i zice ^nebunule". Nu; evreii n-au [n\eles o idee
at>t de extrem` din cuvintele Domnului. Teoria chinului ve]nic le
era necunoscut`; nu-]i avea locul [n teologia lor, dup` cum se va
ar`ta. Ea este o inven\ie relativ modern`, care a venit, dup` cum am
ar`tat, de la papalitate -- marea apostazie. Ideea este c`
gheena simbolizeaz` moartea a doua -- nimicirea total`,
complet` ]i ve]nic`. Acest lucru este ar`tat clar prin faptul c` ea
este pus` [n contrast cu via\a, ca opus al acesteia.
^… [\i este mai bine s` intri [n via\` ]chiop sau
ciung, dec>t av>nd am>doau` m>inile sau am>ndou`
picioarele s` fii aruncat [n focul cel etern … [\i este mai bine s`
intri [n via\` cu un ochi, dec>t av>nd am>ndoi ochii s` fii
aruncat [n focul gheennei" (Matei 18:8, 9). Este mai bine
s`-\i negi pl`cerile p`c`toase dec>t s`-\i pierzi toat` via\a
viitoare ]i s` fii nimicit [n moartea a doua.
Poate s` piard` ]i sufletul ]i
corpul [n gheen`
Matei 10:28; Luca 12:5
^}i nu v` teme\i de cei ce ucid corpul, dar
sufletul nu pot s`-l ucid`, ci teme\i-v` mai bine de cel ce poate s`
piard` ]i sufletul ]i corpul [n gheenn`". Vezi, de asemenea,
[nc` o relatare a aceleia]i expuneri f`cut` de Luca -- 12:4, 5.
Domnul nostru le arat`, aici, urma]ilor S`i marea
cauz` pentru care s` aib` curaj ]i vitejie [n [mprejur`rile cele mai
grele. Ei trebuiau s` se a]tepte la persecu\ie ]i [mpotriva lor s`
se vorbeasc` tot felul de rele pe nedrept, din pricina Lui ]i din
pricina ^ve]tilor bune", a c`ror slujitori ]i vestitori i-a f`cut
El; da, venea timpul c>nd oricine [i va omor[ s` cread` c` face
un serviciu lui Dumnezeu. Consolarea sau r`splata lor pentru aceasta
urma s` fie primit`, nu [n via\a aceasta, ci [n via\a viitoare. Ei
au fost asigura\i ]i au crezut c` El venise s`-}i dea via\a o
r`scump`rare pentru mul\i ]i c` to\i cei din morminte vor trebui,
prin urmare, s` aud` la timpul cuvenit glasul Eliberatorului ]i s`
ias` afar`, fie la r`splat` (dac` au trecut cu succes [ncercarea [n
aceast` via\`), fie la o [ncercare sau judecat` viitoare, cum va
trebui s` fie cazul cu marea majoritate care [n via\a prezent` nu
vin la cuno]tin\a ]i la ocazia necesar`, esen\iale pentru o
[ncercare complet`.
{n condi\iile prezente oamenii ne pot omor[ trupul,
dar nimic din ceea ce pot face nu ne va afecta fiin\a viitoare
(sufletul), pe care Dumnezeu a promis c` o va re[nsufle\i sau
restabili prin puterea Sa [n ziua [nvierii -- Veacul Milenar.
Sufletele noastre re[nsufle\ite vor avea corpuri noi (spirituale sau
materiale -- ^… iar Dumnezeu [i d` (fiec`rei semin\e) corpul precum
voie]te", ]i pe acestea nimeni nu va avea libertatea s` le ucid`.
Numai Dumnezeu are puterea s` distrug` cu totul -- sufletul
]i trupul. De aceea, numai de El trebuie s` ne temem, iar de
[mpotrivirea oamenilor, chiar p>n` la moarte, nu trebuie s` ne
temem, dac` prin aceasta c>]tig`m aprobarea divin`. {ndemnul
Domnului nostru este deci: Nu v` teme\i de cei care pot pune cap`t
vie\ii prezente ([n curs de moarte) din aceste s`rmane corpuri pe
moarte. Nu v` [ngriji\i prea mult de ea -- de hrana, [mbr`c`mintea,
pl`cerile ei, [n compara\ie cu acea existen\` sau fiin\` viitoare pe
care Dumnezeu a preg`tit-o pentru voi, ]i care, dac` este asigurat`,
poate fi partea voastr` ve]nic`. Nu v` teme\i de amenin\`rile,
privirile sau faptele oamenilor, a c`ror putere nu poate trece
dincolo de existen\a prezent`; care pot v`t`ma ]i ucide aceste
corpuri, dar nu pot face mai mult. Mai degrab` ave\i respect ]i
considera\ie fa\` de Dumnezeu, de la care sunt pornirile vie\ii
ve]nice -- teme-\i-v` de Acela care poate s` distrug` [n
gheena, [n moartea a doua, at>t existen\a prezent` pe
moarte, c>t ]i orice speran\` de existen\` viitoare.
Viermele lor nu moare ]i focul nu
se stinge
Matei 18:8, 9; Marcu 9:43-48
Aici este ar`tat [n concluzie c` gheena ca
ilustra\ie reprezint` moartea a doua -- nimicirea complet` care
trebuie s` urmeze [n cazul tuturor celor care, dup` ce au primit
ocaziile vie\ii sau existen\ei viitoare prin sacrificiul Domnului
nostru, se dovedesc nevrednici de darul lui Dumnezeu ]i refuz` s`-l
accepte, prin aceea c` refuz` s` asculte de cerin\ele Lui drepte. Nu
se spune c` Dumnezeu va p`stra sufletul sau corpul [n gheena,
ci se spune c` El le poate ^distruge" ]i le va ^distruge" pe
am>ndou` [n ea. Astfel ne [nva\` c` to\i cei condamna\i la
moartea a doua sunt f`r` speran\` ]i sunt ]ter]i pe veci din
existen\`.
(Deoarece aceste dou` pasaje se refer` la aceea]i
cuv>ntare a Domnului, cit`m din Marcu -- remarc>nd c`
versetele 44 ]i 46, ]i o parte din versetul 45, nu se afl` [n
manuscrisele grece]ti vechi, de]i versetul 48, care spune acel]i
lucru, se afl` [n toate manuscrisele. Cit`m textul a]a cum este [n
aceste manuscrise vechi ]i demne de [ncerdere.) ^}i de-\i va fi de
piedic` m>na ta taie-o; mai bine-\i este ciung s` intri [n via\`,
dec>t dou` m>ini av>nd s` intri [n gheenna, [n focul
nestins unde viermele lor nu moare ]i focul nu se stinge. }i de-\i
va fi de piedic` piciorul t`u ta-ie-l; mai bine-\i este ]chiop s`
intri [n via\`, dec>t dou` picioare av>nd s` fii aruncat [n
gheenna, [n focul nestins unde viermele lor nu moare ]i focul
nu se stinge. }i de-\i va fi de piedic` ochiul t`u scoate-l; mai
bine-\i este cu un ochi s` intri [n {mp`r`\ia lui Dumnezeu, dec>t
doi ochi av>nd s` fii aruncat [n focul gheennei, unde
viermele lor nu moare ]i focul nu se stinge."
Dup` citirea celor de mai sus, to\i trebuie s` fie
de acord cu profetul, c` Domnul nostru }i-a deschis gura ]i a vorbit
[n parabole ]i cuvinte tainice (Psalmul 78:2; Matei 13:35). Nimeni
nu va presupune nici m`car un moment c` Domnul nostru a sf`tuit
poporul s`-]i mutileze trupurile, t`indu-]i membrele sau
sco\>ndu-]i ochii. Nici n-a vrut ca noi s` [n\elegem c`
v`t`m`rile ]i desfigur`rile din via\a prezent` vor continua dincolo
de morm>nt, c>nd vom ^intra [n via\`". Evreii, c`rora li S-a
adresat, neav>nd nici o idee despre vreun loc de chin ve]nic, ]i
care ]tiau c` cuv>ntul gheena se referea la valea din
afara cet`\ii lor, care nu era un loc de tortur` ]i nici un loc [n
care s` fie aruncat ceva viu, ci un loc pentru nimicirea complet` a
ceea ce se arunca, recunosc>nd c` expresia Domnului [n privin\a
membrelor ]i ochilor era figurativ`, ]tiau c`gheena, de
asemenea, era folosit` [n acela]i sens figurativ, pentru a simboliza
nimicirea complet`.
Domnul a vrut s` spun` doar aceasta: Via\a viitoare
de care Dumnezeu S-a [ngrijit pentru omul r`scump`rat este de o
valoare inestimabil` ]i va merita din bel]ug s` face\i orice
sacrificiu pentru a o primi ]i a v` bucura de acea via\`. Dac` v-ar
costa chiar un ochi, o m>n` sau un picior, a]a [nc>t toat`
eternitatea s` fi\i obliga\i s` [ndura\i pierderea acestora, totu]i
via\a ar fi ieftin` chiar cu un astfel de pre\. Ar fi mult mai bine,
dec>t s` v` p`stra\i membrele ]i s` pierde\i totul [n
gheena. F`r` [ndoial` c` ascult`torii au tras ]i [nv`\`tura
c` aceasta se aplic` la toate afacerile vie\ii, ]i au [n\eles c`
{nv`\`torul a vrut s` spun` c` ar merita cu prisosin\` s`-]i nege
multe comodit`\i, pl`ceri ]i gusturi dragi, ca m>na dreapt`,
pre\ioase ca un ochi ]i folositoare ca un picior, mai degrab`,
dec>t prin mul\umire s` piard` via\a viitoare ]i s` fie cu totul
nimici\i [n gheena -- moartea a doua.
Dar ce [nseamn`, ^viermele lor nu moare ]i focul nu
se stinge"?
R`spundem: {n gheena literal`, care este
baza ilustra\iei Domnului nostru, trupurile moarte ale animalelor
etc., adeseori c`deau pe col\urile st>ncilor ]i nu [n focul care
continua s` ard` dedesubt. Astfel expuse, acestea f`ceau viermi ]i
erau mistuite de ei, la fel de complet ]i de sigur ca ]i cele care
ardeau. Nimeni nu avea voie s` intervin` [n aranjamentul acestei
v`i; astfel viermii ]i focul [mpreun` completau lucrarea de
distrugere -- focul nu se stingea ]i viermii nu mureau.
Aceasta n-ar [nsemna un foc nesf>r]it, nici viermi ve]nici. Ideea
este c` viermii nu mureau l`s>nd cadavrele acolo, ci continuau ]i
completau lucrarea de nimicire. La fel ]i focul: nu se stingea, ci
ardea p>n` c>nd mistuia totul. {ntocmai a]a, dac` o cas` ar fi
[n fl`c`ri ]i focul n-ar putea fi \inut sub control sau stins, ci ar
arde p>n` c>nd ar distruge cl`direa, noi l-am putea numi [n
mod potrivit ^foc nestins".
Domnul nostru a vrut s` ne [ntip`reasc` ideea c`
moartea a doua, simbolizat` prin gheena, are un caracter
complet ]i final. To\i c>\i vor ajunge [n moartea a doua vor fi
nimici\i cu des`v>r]ire, pentru totdeauna; nici o r`scump`rare nu
se va mai da, vreodat`, pentru cineva (Romani 6:9), deoarece nici
unul care va fi vrednic de via\` nu va fi aruncat [n moartea a doua,
sau [n ^lacul de foc", ci numai aceia care iubesc nedreptatea
dup` ce au venit la cuno]tin\a adev`rului.
Moartea a doua este clar ilustrat` prin gheena
nu numai [n locurile de mai sus, ci este evident c` acela]i
{nv`\`tor a folosit aceea]i ilustra\ie pentru a reprezenta acela]i
lucru [n simbolurile Apocalipsei chiar dac` acolo nu este numit`
gheena, ci ^lac de foc".
Aceea]i vale a fost [nc` o dat` folosit` [nainte,
ca baza unei cuv>nt`ri a profetului Isaia (Isaia 66:24). Chiar
dac` nu-i d` nici un nume, el o descrie; ]i s` observe to\i c`
vorbe]te, nu dup` cum s-ar putea a]tepta unii care au idei false
despre miliardele de oameni vii [n fl`c`ri ]i chin, ci despre
trupurile moarte ale celor care au p`c`tuit [mpotriva
Domnului, care sunt astfel reprezenta\i ca distru]i complet [n
moartea a doua.
Cele dou` versete precedente arat` timpul c>nd
se va [mplini aceast` profe\ie, ]i este [n deplin` armonie cu
simbolurile Apocalipsei; ea apar\ine dispensa\iei noi, Mileniului,
^cerului nou ]i p`m>ntului nou". Atunci to\i drep\ii vor
vedea at>t dreptatea c>t ]i [n\elepciunea [n faptul
distrugerii complete a inamicilor incorigibili, voi\i, ai drept`\ii,
dup` cum este scris: ei ^vor fi ur` la toat` carnea".
Matei 23:15,33
Clasa c`reia i se adreseaz` aici n-au fost
p`g>nii care n-aveau nici o cuno]tin\` de adev`r, nici cei mai de
jos sau cei mai ignoran\i din poporul lui Israel, ci c`rturarii ]i
fariseii, [n aparen\` cei mai religio]i, conduc`torii ]i [nv`\`torii
poporului. Acestora Domnul nostru le-a spus: ^Cum ve\i sc`pa de
judecata gheennei?". Ace]ti oameni erau f`\arnici; ei nu erau
sinceri [n privin\a convingerilor lor. Li se adusese m`rturie
[mbel]ugat` despre adev`r, dar ei au refuzat s`-l accepte ]i s-au
str`duit s` se opun` infuen\ei lui ]i s` descurajeze poporul [n a-l
accepta. }i [mpotrivindu-se astfel spiritului sf>nt al luminii ]i
adev`rului, ei []i [mpietreau inimile fa\` de [nsu]i mijlocul pe
care Dumnezeu l-a inten\ionat pentru binecuv>ntarea lor. Deci, ei
cu r`utate s-au [mpotrivit harului S`u, ]i o astfel de cale, dac`
era urmat`, trebuia ca [n cele din urm` s` sf>r]easc` [n
condamnarea la moartea a doua, gheena. Fiecare pas [n
direc\ia orbirii voite ]i a opozi\iei fa\` de adev`r face
[ntoarcerea mai grea, ]i-l face pe r`uf`c`tor tot mai mult de un
caracter pe care Dumnezeu [l detest` ]i pe care moartea a doua este
menit` s`-l distrug` complet. C`rturarii ]i fariseii [naintau repede
pe aceast` cale, de aceea a fost [ntrebarea prevenitoare a Domnului:
^Cum ve\i sc`pa?" etc. {n\elesul este acesta: De]i voi v` l`uda\i cu
evlavia voastr`, totu]i ve\i fi cu siguran\` distru]i [n
gheena, dac` nu v` schimba\i calea!
Aprins` de focul gheenei -- Iacov
3:6
^… a]a (important`) se afl` limba [ntre m`dularele
noastre, [nc>t spurc` tot corpul ]i aprinde cursul firii ]i (sau
c>nd) este [ns`]i aprins` de focul gheennei".
Aici, [n limbaj puternic simbolic, apostolul arat`
influen\a mare ]i rea a unei limbi rele -- o limb` aprins`
(figurativ) de gheena. A fi o limb` aprins` de gheena
[nseamn` c` ea este fixat` [n r`u, printr-o dispozi\ie corupt`,
[nc`p`\>nat`, egoist`, plin` de ur`, rea; prin felul de
dispozi\ie care, [n ciuda cuno]tin\ei ]i ocaziei, dac` nu este
st`p>nit` ]i reformat`, va fi socotit` vrednic` s` fie
distrus` -- clasa pentru care este inten\ionat` ^moartea a
doua", adev`ratul ^lac de foc", adev`rata gheen`. Un individ
cu o astfel de atitudine poate aprinde cu limba lui un foc mare, o
tulburare distructiv`, care, oriunde ajunge, produce r`u [n tot
cursul vie\ii. C>teva cuvinte r`ut`cioase adeseori aprind toate
patimile rele ale celui care le spune, are acela]i efect asupra
celorlal\i ]i se r`sfr>ng asupra lui [nsu]i. Iar continuarea pe o
astfel de cale rea stric` [n final toat` fiin\a ]i o aduce sub
sentin\` ca [n [ntregime nevrednic` de via\`.
^Tartaroo" nu este un loc de
tortur`
Cuv>ntul grecesc ^tartaroo" apare numai o
dat` [n Scripturi [n 2 Petru 2:4, unde citim: ^… Dumnezeu pe [ngerii
care au p`c`tuit nu i-a cru\at, ci … i-a aruncat [n tartar ]i
i-a dat spre a se p`zi la judecat`".
Cuv>ntul tartaroo, folosit de Petru, se
aseam`n` foarte mult cu tartarus, un cuv>nt folosit
[n mitologia greac` drept numele unui abis [ntunecos sau
[nchisoare . Dar tartaroo pare s` se refere mai mult la
un act dec>t la un loc. C`derea [ngerilor care au p`c`tuit a fost
o c`dere de la onoare ]i demnitate, [n dezonoare ]i condamnare, iar
ideea pare s` fie: ^Dumnezeu n-a cru\at pe [ngerii care au p`c`tuit,
ci i-a degradat ]i i-a predat lan\urilor [ntunericului".
Aceasta este cu certitudine [n armonie cu faptele
cunoscute de noi din alte scripturi; c`ci aceste spirite c`zute au
vizitat p`m>ntul [n zilele Domnului nostru ]i ale apostolilor.
Prin urmare, ei n-au fost [n ceva loc [n ad>nc, ci ^[n ad>nc"
[n sensul c` au fost degrada\i de la cinstea ]i libertatea avute mai
[nainte, ]i au fost restr>n]i [n [ntuneric, ca [ntr-un lan\. Ori
de c>te ori aceste spirite c`zute []i manifest` puterile prin
medii, [n ]edin\e spiritiste, pretinz>nd c` sunt anumite fiin\e
umane moarte, ele trebuie s`-]i fac` lucrarea [n [ntuneric, pentru
c` [ntunericul este lan\ul [n care sunt legate p>n` la marea zi
Milenar` de judecat`. Dac` aceasta implic` faptul c` [n viitorul
apropiat ele se vor putea materializa la lumina zilei este greu de
spus. Dac` este a]a, atunci ar cre]te mult puterea lui Satan de a
orbi ]i a [n]ela pentru pu\in` vreme -- p>n` c>nd Soarele
Drept`\ii va fi r`s`rit deplin ]i Satan va fi legat complet.
Cu acestea [ncheiem investigarea folosirii biblice
a cuv>ntului ^iad". Mul\umim lui Dumnezeu c` nu g`sim un asemenea
loc de tortur` ve]nic`, a]a cum [nva\` [n mod eronat crezurile,
c`r\ile de c>nt`ri ]i cum se [nva\` de la multe amvoane. Totu]i
am g`sit un ^iad" ]eol, hades, la care a fost condamnat tot
neamul nostru omenesc din cauza p`catului lui Adam, ]i din care to\i
sunt r`scump`ra\i prin moartea Domnului nostru; ]i c` ^iadul" este
morm>ntul -- starea mor\ii. }i mai g`sim un ^iad" (Gheena --
moartea a doua -- nimicirea total`), care ne este ar`tat ca fiind
pedeapsa final` a tuturor celor care, dup` ce au fost r`scump`ra\i
]i adu]i la o deplin` cuno]tin\` a adev`rului ]i la o deplin`
capacitate de a se supune, vor alege totu]i moartea, aleg>nd o
cale de [mpotrivire lui Dumnezeu ]i drept`\ii. }i inimile noastre
spun: Amin! ^Drepte ]i adev`rate (sunt) c`ile Tale, Rege al
sfin\ilor. Cine nu se va teme de Tine, Doamne ]i nu va m`ri Numele
T`u? C`ci Tu singur e]ti sf>nt; c`ci toate na\iunile vor veni ]i
se vor [nchina [naintea Ta; c`ci judec`\ile Tale s-au ar`tat."
Apocalipsa 15:3, 4
Pilda cu bogatul ]i Laz`r
Luca 16:19-31
Marea greutate pentru mul\i care citesc aceast`
scriptur` este c`, de]i o privesc ca o pild`, totu]i ei o judec` ]i
trag concluzii din ea ca ]i cum ar fi o expunere literal`. A o privi
ca o expunere literal` ar [nsemna a implica ni]te absurdit`\i; de
exemplu, c` bogatul a mers [n ^iad" din cauz` c` s-a bucurat de
multe binecuv>nt`ri p`m>nte]ti ]i nu i-a dat nimic lui Laz`r,
dec>t f`r>mituri. Nici un cuv>nt nu se spune despre
r`utatea lui. Apoi, Laz`r a fost binecuv>ntat, nu pentru c` a
fost un copil sincer al lui Dumnezeu, plin de credin\` ]i [ncredere,
nu pentru c` el a fost bun, ci numai pentru c` a fost s`rac ]i
bolnav. Dac` acestea ar fi interpretate literal, singura [nv`\`tur`
logic` ce s-ar putea scoate din ea este c`, dac` nu suntem ni]te
bie\i cer]etori plini de bube, nu vom intra niciodat` [n fericirea
viitoare; ]i c` dac` acum purt`m in sub\ire ]i purpur`, ]i avem
hran` din bel]ug [n fiecare zi, suntem siguri de un chin viitor. De
asemenea, r>vnitul loc de favoare este ^s>nul lui Avraam"; ]i
dac` toat` declara\ia este literal`, s>nul trebuie s` fie ]i el
literal, ]i desigur n-ar [nc`pea [n el foarte mul\i din milioanele
de bolnavi ]i de s`raci de pe p`m>nt.
Dar de ce s` analiz`m absurdit`\ile? Ca pild` este
u]or de interpretat. Lucrurile spuse [ntr-o pild` nu sunt niciodat`
lucrurile la care se face referire. }tim acest lucru din
explica\iile date de Domnul nostru pildelor Sale. C>nd a spus
^gr>u", El a avut [n vedere pe ^fiii [mp`r`\iei", c>nd a spus
^neghin`", El a avut [n vedere pe ^fiii celui r`u", c>nd a spus
^secer`tori", trebuia s` se [n\eleag` servii S`i etc. (Mat. 13).
Acelea]i clase au fost reprezentate prin diferite simboluri [n
diferite pilde. Astfel ^gr>ul" dintr-o pild` corespunde cu
^servul bun ]i credincios" ]i cu ^fecioarele [n\elepte" din alte
pilde. Tot a]a, [n aceast` pild` ^bogatul" reprezint` o clas`
de oameni, iar ^Laz`r" o alt` clas`.
{n [ncercarea de a explica o pild` ca aceasta, la
care Domnul nu ne d` o explica\ie, este desigur potrivit` modestia
[n exprimarea opiniei noastre [n privin\a ei. De aceea oferim
urm`toarea explica\ie, f`r` nici o [ncercare de a ne impune vederile
asupra cititorului, dec>t at>t c>t propria lui judecat` i
le-ar putea recomanda ca fiind [n acord cu Cuv>ntul ]i planul lui
Dumnezeu. Dup` [n\elegerea noastr`, Avraam a reprezentat pe
Dumnezeu, iar ^bogatul" a reprezentat pe poporul lui Israel. Pe
vremea c>nd s-a spus aceast` pild`, ]i o vreme [ndelungat`
[nainte, evreii se [mbr`cau ^[n purpur` ]i [n m`tase veselindu-se [n
str`lucire [n toate zilele" -- fiind primitorii speciali ai
favorurilor lui Dumnezeu. Dup` cum spune Pavel: ^Care, deci, este
prerogativa iudeului sau care este folosul circumciziunei? Este mare
din toate punctele de vedere; mai [nt>i c` lor li s-au
[ncredin\at cuvintele (Legea ]i Profe\ia) lui Dumnezeu".
F`g`duin\ele f`cute lui Avraam ]i lui David ]i organizarea lor ca
{mp`r`\ie tipic` a lui Dumnezeu au investit pe acel popor cu
regalitate, cum este reprezentat prin ^purpura" bogatului. Jertfele
tipice ale Legii au f`cut din ei, [n sens tipic, o na\iune sf>nt`
(dreapt`), lucru reprezentat prin ^inul sub\ire" al bogatului --
simbol al [ndrept`\irii (^inul este dreptatea sfin\ilor"). Apoc.
19:8 Laz`r a reprezentat pe cei de sub lege, [ndep`rta\i din
favoarea divin`, care, bolnavi de p`cat, fl`m>nzeau ]i [nsetau
dup` dreptate. ^Vame]ii ]i p`c`to]ii" din Israel, c`ut>nd o via\`
mai bun` ]i neamurile fl`m>nde dup` adev`r, care-L ^c`utau pe
Dumnezeu", au constituit clasa Laz`r. Ace]tia, la vremea c>nd a
fost spus` pilda, erau cu totul lipsi\i de acele binecuv>nt`ri
divine de care se bucura Israel. Ei z`ceau la poarta bogatului. Nu
aveau nici o f`g`duin\` bogat`, de regalitate; nu erau cur`\a\i nici
m`car tipic, ci [n boal` moral`, murd`rie ]i p`cat ei erau tovar`]i
ai ^c>inilor". {n zilele acelea c>inii erau privi\i ca ni]te
creaturi detestabile, iar evreul cur`\at [n mod tipic [i numea pe
cei dinafar` ^p`g>ni" ]i ^c>ini", ]i niciodat` n-ar fi
m>ncat ]i nu s-ar fi c`s`torit cu ei, ]i nici n-ar fi avut vreun
fel de leg`tur` cu ei. Ioan 4:9
{n privin\a [ntreb`rii cum m>ncau ace]tia din
^f`r>miturile" favorii divine care c`deau de la masa [nbel]ugat`
a lui Israel, ne dau o cheie cuvintele Domnului c`tre femeia
sirofenician`. El a zis c`tre aceast` femeie dintre neamuri: ^Nu
este bine (potrivit) a lua p>inea copiilor (a israeli\ilor) ]i a
o arunca c>inilor (la p`g>ni)"; iar ea a r`spuns: ^Adev`rat,
Doamne; cu toate acestea c>inii m`n>nc` din f`r>miturile ce
cad din masa st`p>nilor lor" (Matei 15:26, 27). Isus i-a vindecat
fiica, d>ndu-i astfel f`r>mitura de favoare dorit`.
A venit [ns` o mare schimbare dispensa\ional` [n
istoria Israelului, c>nd ca na\iune ei L-au respins ]i L-au
r`stignit pe Fiul lui Dumnezeu. Atunci dreptatea lor tipic` a
[ncetat -- atunci promisiunea de regalitate a [ncetat s` mai fie a
lor, ]i [mp`r`\ia a fost luat` de la ei pentru a fi dat` unui popor
care s` aduc` road` din ea -- Bisericii Evanghelice, ^un neam ales …
na\iune sf>nt`" (Tit 2:14; 1 Petru 2:7,9; Matei 21:43). Astfel
^bogatul" a murit fa\` de toate aceste avantaje speciale, ]i
cur>nd el (poporul evreu) s-a g`sit [n-tr-o stare de p`r`sire --
[n necaz ]i suferin\`. {n astfel de stare acest popor a suferit din
zilele acelea p>n` ast`zi.
A murit ]i Laz`r: starea bietelor neamuri ]i a
celor ^r`sp>ndi\i" din Israel care-L c`utau pe Dumnezeu a suferit
o mare schimbare, fiind du]i de [ngeri (mesageri -- apostoli etc.)
[n s>nul lui Avraam. Avraam este reprezentat ca p`rintele
credincio]ilor, ]i-i prime]te pe to\i copiii credin\ei, care sunt
astfel recunoscu\i ca mo]tenitori ai tuturor f`g`duin\elor f`cute
lui Avraam; c`ci copiii dup` trup nu sunt copiii lui Dumnezeu, ci
^fiii promisiunii se socotesc [n s`m>n\` (copii ai lui
Avraam)"; ^semin\iei tale care este Christos" -- ]i ^de sunte\i voi
ai lui Christos (credincio]i), atunci semin\ie (copii) a lui Avraam
sunte\i ]i mo]tenitori dup` f`g`duin\` (avraamic`)" -- Galateni
3:29.
Da, terminarea st`rii de lucruri care a existat
atunci a fost bine reprezentat` printr-o ilustra\ie, moartea,
descompunerea statului na\ional evreu ]i retragerea favorurilor de
care Israel se bucurase at>ta timp. Atunci ei au fost respin]i ]i
nu li s-a mai ar`tat nici ^o favoare", [n timp ce bietele neamuri,
care [nainte fuseser` ^[nstr`ina\i de cet`\enia (str`ini de
[ntocmirile statale) lui Israel ]i str`ini de a]ez`mintele
f`g`duin\ei (date p>n` atunci numai lui Israel), neav>nd
speran\` ]i f`r` Dumnezeu [n lume", au fost adu]i ^aproape prin
s>ngele lui Christos", [mp`ca\i cu Dumnezeu. Efeseni 2:12, 13
La simbolurile mor\ii ]i [ngrop`rii folosite pentru
a ar`ta descompunerea lui Israel ]i [ngroparea sau ascunderea lor
printre alte neamuri, Domnul nostru a mai ad`ugat o ilustra\ie: ^}i
[n iad (hades, morm>nt) ridic>ndu-]i ochii s`i, fiind [n
chinuri vede pe Avraam de departe" etc. Cei mor\i nu-]i pot ridica
ochii, nu pot vedea aproape sau departe, nici nu pot sta de vorb`;
c`ci este clar declarat c`, ^nu este nici lucru, nici minte, nici
]tiin\`, nici [n\elepciune [n morm>nt unde te duci" ]i
despre mor\i se spune c` sunt ^pogor>\i [n locul t`cerii"
(Eclesiastul 9:10; Psalmul 115:17). Domnul [ns` a voit s` arate c`
peste ei ca popor aveau s` vin` mari suferin\e ]i ^chinuri"
dup` dezmembrarea lor na\ional` ]i dup` [ngroparea lor printre alte
popoare moarte [n gre]eli ]i p`cate; ]i c` [n zadar vor cere
eliberare ]i m>ng>iere de la clasa Laz`r care [nainte fusese
dispre\uit`.
Iar istoria a confirmat aceast` profe\ie alegoric`.
Timp de optsprezece secole, evreii au fost nu numai [n suferin\`
mintal` pentru respingerea lor din favoarea lui Dumnezeu ]i pentru
pierderea templului lor ]i a altor lucruri necesare aducerii
jertfelor, dar au fost ]i persecuta\i necontenit de c`tre toate
clasele, inclusiv de c`tre cre]tinii declara\i. De la ace]tia din
urm`, evreii au a]teptat mil`, a]a cum se spune [n pild`: ^trimite
pe Laz`r, s`-]i ating` v>rful degetului s`u [n ap` ca s`-mi
r`coreasc` limba"; dar ^marele ad>nc" stabilit [ntre ei a
[mpiedicat lucrul acela. Cu toate acestea, Dumnezeu recunoa]te [nc`
leg`tura stabilit` [n leg`m>ntul S`u cu ei ]i [i nume]te fii ai
leg`m>ntului (vers. 25). Aceste ^chinuri" au fost pedepsele
venite din cauza c`lc`rii leg`m>ntului lor, ]i ele aveau s` vin`
peste ei tot at>t de sigur cum aveau s` vin` ]i
binecuv>nt`rile promise pentru ascultare. Vezi Leviticul 26.
^Marele ad>nc" reprezint` marea deosebire dintre
Biserica Evanghelic` ]i evrei -- cei dint>i bucur>ndu-se de
harul liber, de bucurie, m>ng>iere ]i pace, [n calitate de
copii adev`ra\i ai lui Dumnezeu, iar cei din urm` \in>nd la lege,
care-i condamn` ]i-i chinuie. Prejudecata, m>ndria ]i eroarea,
din partea evreiasc`, formeaz` zidul de netrecut al acestei
pr`p`stii care-i [mpiedic` pe evrei s` vin` [n starea de fii
adev`ra\i ai lui Dumnezeu, accept>nd pe Cristos ]i Evanghelia
harului S`u. Zidul de netrecut al acestei pr`p`stii care-i [mpiedic`
pe fiii adev`ra\i ai lui Dumnezeu s` mearg` la evrei -- sub robia
Legii -- este cuno]tin\a lor c` prin faptele Legii nimeni nu poate
fi [ndrept`\it [naintea lui Dumnezeu, ]i c` dac` cineva \ine Legea
(i se supune pentru a [ncerca s` se recomande lui Dumnezeu prin
ascultare de ea) aceluia Cristos nu-i folose]te la nimic (Galateni
5:2-4). Astfel deci, noi care suntem din clasa Laz`r, s` nu [ncerc`m
s` amestec`m Legea cu Evanghelia, ]tiind c` ele nu pot fi
amestecate, ]i c` nu-i putem ajuta cu nimic pe aceia care se aga\`
[nc` de Lege ]i resping jertfa pentru p`cate dat` de Domnul nostru.
Iar ace]tia, nev`z>nd schimbarea de dispensa\ie care a avut loc,
sus\in c` a nega Legea ca putere care m>ntuie]te ar [nseamna a
nega toat` istoria trecut` a poporului lor, precum ]i a nega toate
rela\iile speciale ale lui Dumnezeu cu ^p`rin\ii" lor (promisiuni ]i
rela\ii care, din cauza m>ndriei ]i a egoismului, ei nu le-au
putut [n\elege ]i folosi); ca atare ei nu pot veni [n s>nul lui
Avraam, [n odihna ]i pacea adev`rat` -- partea tuturor copiilor
adev`ra\i ai credin\ei. Ioan 8:39; Romani 4:16; Galateni 3:29.
Este adev`rat, [n decursul Veacului Evanghelic
c>\iva evrei au venit probabil [n credin\a cre]tin`, dar at>t
de pu\ini [nc>t au fost ignora\i [ntr-o pild` care reprezint`
poporul evreu ca [ntreg. Dup` cum la [nceput bogatul reprezint` pe
evreii ortodoc]i (evreii religio]i care \in legea -- n. e.), ]i nu
pe cei ^r`sp>ndi\i ai lui Israel", tot a]a, p>n` la
sf>r]itul pildei el continu` s` reprezinte o clas` similar`, ]i
ca atare nu reprezint` pe acei evrei care au renun\at la
Leg`m>ntul Legii ]i au [mbr`\i]at Noul Leg`m>nt, sau pe aceia
care au devenit necredincio]i.
Cererea ^bogatului" ca ^Laz`r" s` fie trimis la
ceilal\i cinci fra\i ai s`i o interpret`m [n felul urm`tor:
Poporul din Iudeea, pe vremea c>nd Domnul nostru
a spus aceast` pild`, era [n mod repetat numit ^Israel", ^oile cele
pierdute ale casei lui Israel", ^cet`\ile lui Israel" etc., deoarece
toate semin\iile erau reprezentate acolo; dar de fapt majoritatea
poporului era din cele dou` semin\ii, Iuda ]i Beniamin, doar pu\ini
din cele zece semin\ii [ntorc>n- du-se din Babilon sub
permisiunea general` a lui Cir. Dac` poporul evreu ([n principal
cele dou` semin\ii) a fost reprezentat prin acel
singur ^bogat", ar fi o armonie numeric` s` [n\elegem c` cei
^cinci fra\i" reprezint` pe cele zece semin\ii [mpr`]tiate
peste tot. Cererea referitoare la cei cinci fra\i a fost f`r`
[ndoial` adus` [n discu\ie pentru a ar`ta c` toat` favoarea
special` a lui Dumnezeu a [ncetat fa\` de tot Israelul (cele
zece semin\ii, precum ]i fa\` de cele dou` c`rora li se adresa mai
direct). Ni se pare clar c` numai la Israel se refer`, deoarece nici
un alt popor n-avea pe ^Moise ]i pe profe\i" ca instructori (vers.
29). Majoritatea din cele zece semin\ii au nesocotit at>t de mult
pe Moise ]i pe profe\i, [nc>t nu s-au mai [ntors [n \ara
f`g`duin\ei, ci au preferat s` locuiasc` printre idolatri; ]i ca
atare era inutil a [ncerca s` mai comunice cu ei, chiar ]i prin unul
dintre mor\i -- clasa Laz`r moart` figurativ, dar acum [nviat`
figurativ. Efeseni 2:5
De]i pilda nu men\ioneaz` nici o punte de trecere a
acestui ^mare ad>nc", alte scripturi arat` c` ad>ncul trebuia
s` fie ^stabilit" (Luca 16:26, traducerea King James -- n. e.) numai
[n Veacul Evanghelic ]i c` la sf>r]itul lui, ^bogatul"
primindu-]i m`sura de pedeaps` pentru p`catele sale,* va trece din
aceste necazuri [nfocate peste puntea f`g`duin\elor lui Dumnezeu,
[nc` ne[mplinite fa\` de acest popor.
*Vezi Isaia 40:1, 2; Romani 11:26-33 ]i Studii [n Scripturi, Vol. 2,
pag. 252
Cu toate c`, de secole, evreii au fost amarnic
persecuta\i de p`g>ni, de mahomedani ]i de cre]tinii pretin]i,
totu]i ei se ridic` acum treptat la libertate ]i influen\` politic`;
]i de]i mare parte din ^str>mtorarea lui Iacov" este acum
aproape, totu]i ca popor ei vor fi foarte proeminen\i printre
popoare la [nceputul Mileniului. ^V`lul" (2 Corinteni 3:13-16)
prejudec`\ii lor exist` [nc`, dar treptat va fi ridicat, pe m`sur`
ce r`sare lumina dimine\ii Milenare; nu trebuie s` fim surprin]i
auzind despre mari treziri printre evrei ]i c` mul\i ajung s`-L
recunoasc` pe Cristos. Ei vor p`r`si astfel starea de hades
(moartea na\ional`) ]i chinul, ]i vor ajunge, primii dintre
popoare, s` fie binecuv>nta\i de c`tre s`m>n\a adev`rat` a lui
Avraam, care este Cristos, Cap ]i corp. Zidul de netrecut al
prejudec`\ii ]i m>ndriei lor na\ionale cade [n unele locuri, iar
cei smeri\i, cei s`raci [n spirit [ncep, deja, s` se uite spre Acela
pe care L-au str`puns ]i s` [ntrebe: Nu este acesta Cristosul? }i pe
m`sur` ce privesc, Domnul revars` peste ei spiritul favorii ]i al
rug`ciunii (Zaharia 12:10). De aceea, ^Vorbi\i la inima
Ierusalimului ]i striga\i c`tre d>nsul c` timpul o]tirei lui s-a
[mplinit (timpul lui de suferin\` s-a sf>r]it, traducerea
Cornilescu revizuit` -- n. e.)" -- Isaia 40:1, 2.
Pe scurt, aceast` pild` pare s` [nve\e exact ceea
ce explic` apostolul Pavel [n Romani 11:19-32. Din cauza
necredin\ei, ramurile naturale au fost rupte, iar ramurile s`lbatice
au fost altoite [n butucul f`g`duin\ei lui Avraam. Pilda las` pe
evrei [n necazul lor ]i nu se refer` la restabilirea lor final` [n
favoare -- f`r` [ndoial`, fiindc` aceasta nu era legat` de aspectul
subiectului tratat; dar Pavel ne asigur` c` atunci c>nd va intra
plin`tatea neamurilor -- num`rul deplin dintre neamuri ca s`
completeze Mireasa lui Cristos -- ^prin mila voastr` (a Bisericii)
s` se miluiasc` ]i ei (Israelul natural)". El ne asigur` c` acesta
este leg`m>ntul lui Dumnezeu cu Israelul trupesc (care a pierdut
f`g`duin\ele mai [nalte spirituale, dar sunt totu]i posesorii
anumitor f`g`duin\e p`m>nte]ti), ca s` devin` na\iunea de
c`petenie a p`m>ntului. Ca dovad` la aceast` declara\ie, el
citeaz` din profe\i zic>nd: ^Veni-va din Sion M>ntuitorul
(Biserica glorificat`) ]i va [ntoarce nepietatea de la Iacob
(s`m>n\a trupeasc`)". ^({n) adev`r sunt [n privin\a evangheliei
(chem`rii de sus) neamici (respin]i), pentru voi; dar [n privin\a
alegerii, iubi\i pentru p`rin\i … C`ci Dumnezeu a [nchis pe to\i [n
necredin\`, ca s`-i miluiasc` pe to\i. O, ad>nc al bog`\iei ]i al
[n\elepciunii ]i al ]tiin\ei lui Dumnezeu!" Romani 11:26-33
Pilda cu oile ]i caprele -- Matei
25:31-46
^}i vor merge ace]tia la chinul etern (pedeapsa
ve]nic`, traducerea Cornilescu revizuit` -- n. e.), iar drep\ii [n
via\` etern`." (vers. 46)
De]i, dup` cum am v`zut, Scripturile nu [nva\`
doctrina blasfematoare a chinului ve]nic, totu]i ele [nva\`
foarte accentuat pedeapsa ve]nic` a celor r`i, clasa
reprezentat` [n aceast` pild` prin ^capre". S` examin`m pilda, ]i
apoi sentin\a pronun\at` la sf>r]itul ei.
S-a spus pe drept c` ^ordinea este prima lege a
cerului"; totu]i pu\ini, credem noi, []i dau sema c>t de adev`rat
este acest lucru. Privind [n urm` peste planul veacurilor, nimic nu
vedem care s` dea o dovad` at>t de concludent` despre un
Conduc`tor divin, ca ordinea observat` [n toate aspectele acestui
plan.
Dumnezeu a avut timpuri ]i perioade definite ]i
declarate pentru fiecare parte a lucr`rii Sale; ]i la sf>r]itul
fiec`reia din aceste perioade a fost o [ncheiere a lucr`rii ei ]i o
evacuare a molozului, ca preg`tire pentru [nceperea lucr`rii noi a
dispensa\iei urm`toare. Astfel, la sf>r]itul Veacului Iudeu se
observ` ordine -- o secerare ]i o separare complet` a clasei
^gr>u" de clasa ^pleav`"; ]i o deplin` respingere din favoarea
lui Dumnezeu a clasei din urm`. Cu cei pu\ini care au fost judeca\i
vrednici la sf>r]itul acelui veac a [nceput un veac nou -- Veacul
Evanghelic. }i acum noi ne g`sim [n mijlocul scenelor de [ncheiere,
[n ^seceri]ul" acestui veac; ^gr>ul" ]i ^neghina", care au
crescut [mpreun` [n timpul acestui veac, sunt [n proces de separare.
Cu clasa dint>i, al c`rei Cap este Domnul nostru Isus, un veac
nou este pe punctul de a fi inaugurat, iar ace]tia care sunt
^gr>u" vor domni ca regi ]i preo\i [n noua dispensa\ie, [n timp
ce elementul ^neghin`" este judecat ca fiind complet nevrednic de
acea favoare.
{n timp ce observ`m aceast` ordine [n leg`tur` cu
Veacul Iudeu ]i cu cel care tocmai se [ncheie, Domnul nostru ne
informeaz` prin pilda pe care o analiz`m c` aceea]i ordine va fi
observat` ]i [n leg`tur` cu veacul care urmeaz` acestui Veac
Evanghelic.
Seceri]ul Veacului Iudeu a fost asem`nat cu
desp`r\irea gr>ului de pleav`; seceri]ul acestui veac cu
desp`r\irea gr>ului de neghin`, iar seceri]ul Veacului Milenar cu
desp`r\irea oilor de capre.
C` pilda cu oile ]i caprele se refer` la Veacul
Milenar este indicat clar [n versetele 31 ]i 32: ^C>nd va veni
Fiul Omului [n m`rirea Sa, ]i to\i sfin\ii [ngeri cu d>nsul,
atunci va ]edea pe tronul m`ririi Sale. }i se vor aduna
[naintea Lui toate popoarele ]i El ([i) va desp`r\i pe d>n]ii
unul de altul, precum desparte p`storul oile de capre". Dup` cum [n
veacul prezent, fiecare fapt` a celor ce sunt [n [ncercare
(Biserica) constituie o parte din acel caracter care, la timpul
cuvenit, va hot`r[ decizia final` a Judec`torului [n cazul nostru,
la fel va fi ]i cu lumea (^popoarele") [n veacul viitor. Dup` cum [n
veacul prezent [ncercarea majorit`\ii membrilor individuali ai
Bisercii se sf>r]e]te ]i se ajunge la o decizie [n cazul lor cu
mult timp [nainte de sf>r]itul veacului (2 Timotei 4:7, 8), la
fel sub domnia Milenar` decizia [n unele cazuri individuale se va
lua cu mult [nainte de sf>r]itul veacului (Isaia 65:20); dar [n
fiecare veac este un ^seceri]" sau un timp general de separare la
sf>r]itul veacului.
{n zorii Veacului Milenar, dup` timpul de
^str>mtorare mare", va fi o adunare a popoarelor aflate [n via\`,
[naintea lui Cristos, ]i la timpul ]i [n ordinea stabilit`, mor\ii
tuturor popoarelor vor fi chema\i s` se prezinte [naintea scaunului
de judecat` al lui Cristos -- nu ca s` primeasc` o sentin\`
imediat`, ci ca s` primeasc` o [ncercare individual` corect` ]i
impar\ial` (Ezechiel 18:2-4, 19, 20), sub cele mai favorabile
[mprejur`ri, rezultatul [ncerc`rii acesteia fiind o sentin\` final`,
ca vrednici sau nevrednici de via\` ve]nic`.*
*Vezi Studii [n Scripturi, Vol. 1, Cap. 8 -- Ziua de judecat`
Scena acestei pilde este, prin urmare, dup` timpul
de str>mtorare, c>nd popoarele vor fi fost supuse, Satan legat
(Apocalipsa 20:1, 2) ]i autoritatea {mp`r`\iei lui Cristos
stabilit`. {nainte de aceasta, Mireasa lui Cristos (Biserica
biruitoare) va fi fost a]ezat` cu El pe tronul S`u de putere
spiritual` ]
