Vie Împărăţia Ta
Prefaţa autorului
Acest volum a fost scris în 1890 şi de
atunci s-au scos numeroase ediţii în multe limbi şi încă mai
multe sunt în perspectivă. Avem mărturii de la mii de
consacraţi ai lui Dumnezeu în legătură cu faptul că prin
acest volum ei au băut cu sete din Fântâna Apelor Vii —
Cuvântul lui Dumnezeu. Credem că binecuvântarea va continua
să curgă, până când în final, graţie Împărăţiei, cunoştinţa
slavei lui Dumnezeu va umple tot pământul, după cum apele
acoperă fundul mării.
Deşi noi respingem orice pretenţie la
inspiraţie în legătură cu aceste Studii În Scripturi, totuşi
suntem bucuroşi că deoarece suntem în aurora Noii
Dispensaţii, lumina Adevărului străluceşte atât de clar şi
Planul Divin este atât de evident, încât de-abia dacă un
cuvânt din volum ar trebui schimbat dacă ar fi scris astăzi
— după 26 de ani.
Timpul Sfârşitului a confirmat aceasta
tot mai mult cu trecerea anilor, şi îndeosebi de când am
intrat cronologic în marea Zi a Şaptea. Lucrarea Secerişului
a progresat şi încă progresează — chiar dacă odată am
presupus că lucrarea Secerişului va fi cu totul împlinită
odată cu sfârşitul Timpurilor Neamurilor. Aceea a fost numai
o presupunere care s-a dovedit a fi fără temei, căci
lucrarea secerii Adevărului şi adunarea grânelor coapte a
progresat din octombrie 1914 încoace ca niciodată înainte.
Într-adevăr, marele război mondial a deşteptat omenirea într-un
grad remarcabil şi gândirea independentă este mai larg
răspândită decât oricând înainte. Toate acestea contribuie
la ruperea cătuşelor ignoranţei, superstiţiei şi
prejudecăţii, şi la eliberarea celor care doresc să
cunoască, să facă voia Domnului şi să meargă în urmele lui
Isus.
Suntem bucuroşi de ocaziile suplimentare
de a servi marelui nostru Împărat pentru adunarea Aleşilor
la El, la Adevăr. Suntem bucuroşi văzând că şi alţii vin la
Adevăr şi se pregătesc pentru „Nuntă”. Evident că „uşa” nu
este încă închisă, deşi noi aşteptăm ca nu peste mult timp —
poate un an sau doi sau trei — numărul deplin al Aleşilor să
fie completat şi toţi să treacă dincolo de Văl, iar uşa să
fie închisă.
((ii))
Ne simţim liberi să spunem că
restabilirea lui Israel nu s-a realizat atât de repede pe
cât ne-am aşteptat. Totuşi, evreii din Palestina par să fie
minunat protejaţi până acum; şi fără îndoială că mulţi
dintre coreligionarii lor din părţile unde este război, în
special din Polonia, ar fi bucuroşi să fi mers în Palestina
când au avut ocazia. Este greu de spus cum va afecta
încheierea războiului interesele Israelului. Noi să fim
într-o atitudine de aşteptare, în expectativă. Pare ca şi
cum experienţele grele ale evreilor vor trezi pe foarte
mulţi dintre ei să meargă în cele din urmă în patria lor.
Noi nu ne-am aşteptat niciodată însă ca toţi evreii să se
întoarcă acolo, ci mai degrabă un grup reprezentativ dintre
ei, întocmai ca în cazul întoarcerii din captivitatea
babiloniană — numai vreo 52.000 s-au întors, în ciuda
marilor oştiri care au mers în captivitate în Babilon.
Cei care se înapoiază îi reprezintă pe
cei mai plini de credinţă în Domnul şi în făgăduinţele Lui,
şi fără îndoială ei vor fi trataţi ca reprezentanţi ai
întregului popor. Amintim cititorilor noştri că atunci când
s-a scris acest volum, evreii înşişi nu se gândeau câtuşi de
puţin să meargă în Palestina. Acum Sionismul a încolţit şi a
ocupat un loc adânc în inimile israeliţilor. Deşi la început
era un Sionism laic, treptat acesta s-a transformat într-un
sentiment şi o speranţă religioasă.
Marea Piramidă din Egipt, despre care se
vorbeşte în acest volum, n-a pierdut nimic din interesul ei
pentru autor. Pasajul ei Descendent reprezintă încă în mod
figurat cursul descendent al omenirii sub domnia păcatului
şi a morţii. Primul Pasaj Ascendent reprezintă încă
Dispensaţia Legii — Legământul lui Dumnezeu încheiat la
Sinai cu Israelul şi cursul acelui popor sub stăpânirea
acelei Legi. Marea Galerie reprezintă încă marile înălţimi
ale învăţăturilor lui Cristos şi ale urmaşilor Săi în
decursul acestui Veac al Evangheliei. Treapta de la capătul
de sus al Marii Galerii reprezintă încă o schimbare
însemnată în afacerile lumii, care ridică omul pe un plan
mai înalt. Legătura între capătul de sus al Marii Galerii şi
spaţiile de deasupra Camerei Regelui reprezintă încă
prezenţa spirituală a Domnului nostru în Secerişul acestui
Veac, începând din 1874.
Noi n-am încercat niciodată să plasăm
Marea Piramidă, uneori numită Biblia în Piatră, pe un plan
paralel sau egal cu Cuvântul lui Dumnezeu aşa cum este el
înfăţişat în ((iii)) Scripturile Vechiului şi Noului
Testament — acestea din urmă au întotdeauna întâietate în
privinţa autorităţii. Totuşi, noi credem încă faptul că
structura acestei Piramide, atât de diferită de a tuturor
celorlalte piramide, a fost proiectată de Domnul şi
intenţionată să fie o piramidă şi un martor în mijlocul şi
la hotarul ţării Egiptului (Isa. 19:19). Ea desigur spune o
istorie foarte diferită de cea a altor lucrări de artă sau
relicve din acele vremuri îndepărtate.
Minunata ei confirmare a Planului Divin
al Veacurilor este uimitoare pentru toţi cei care
într-adevăr o înţeleg. Ar trebui citită cu un interes la fel
de viu ca la prima ediţie, fiindcă lecţiile ei nu s-au
schimbat. Avem încredere că noii cititori vor primi din
acest volum aceleaşi binecuvântări bogate ca şi vechii
cititori, şi că astfel putem slăvi pe Dumnezeu împreună şi
ne putem bucura de prevederea Sa de lumină şi mângâiere pe
cale, până la introducerea deplină a glorioasei Împărăţii a
Fiului iubit al lui Dumnezeu.
Împărăţia lui Mesia este uneori numită
Împărăţia lui Dumnezeu fiindcă, deşi ea este în mod strict
sub conducerea lui Mesia, toate legile, reglementările,
judecăţile ei etc. sunt în strictă conformitate cu
aranjamentul divin, care este neschimbător. Astfel, când ne
rugăm, „Vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa
şi pe pământ”, trebuie să ne gândim că marea perfecţiune a
Stăpânirii şi Guvernării Tatălui ceresc este dorinţa noastră
şi că aşteptăm şi sperăm ca Domnia de o mie de ani a lui
Cristos să cucerească răzvrătirea de pe Pământ şi să aducă
omenirea înapoi în armonie tot atât de deplină cu Dumnezeu,
cum sunt toţi îngerii din ceruri în perfecţiunea lor.
Inaugurarea Împărăţiei lui Mesia are
diferite etape. Intâi, în Parousia Sa, Isus Cel
glorificat trezeşte sau învie pe membrii adormiţi ai
Corpului lui Cristos. Acesta este primul act executiv al
Aceluia Mare pe care Dumnezeu L-a înălţat atât de sus —
Moştenitorul marii făgăduinţe avraamice. Membrii Săi trebuie
să fie compleţi la număr înainte ca El să-Şi asume oficial
poziţia ca Împărat al lumii. Asigurarea acestui fapt este
dată prin Cuvântul inspirat: „Când Se va arăta Hristos,
viaţa voastră, atunci vă veţi arăta şi voi împreună cu El în
slavă” (Col. 3:4). Apoi Învăţătorul se ocupă de membrii în
viaţă ai Corpului Său, Biserica. După cum se arată în
pildele minelor şi talanţilor, ((iv)) judecata
Învăţătorului în privinţa vredniciei sau nevredniciei de
Împărăţie trebuie să treacă asupra tuturor consacraţilor Săi
şi numărul deplin al Aleşilor trebuie găsit şi glorificat
prin „schimbarea” învierii — deoarece „nu pot carnea şi
sângele să moştenească împărăţia lui Dumnezeu” (1 Cor.
15:50). Atunci va fi preluată stăpânirea lumii. Cel slăvit
va cere de la Tatăl şi El Îi va da neamurile de moştenire şi
marginile pământului în stăpânire. El „le va păstori cu un
toiag de fier şi le va zdrobi ca pe nişte vase de lut”. Ps.
2; Apoc. 2:27.
Descoperirea Fiului Omului pentru lume
prin preluarea puterii de către El şi prin permiterea ca
lumea să treacă prin marea suferinţă a anarhiei se apropie
în mod evident. O scurtă perioadă după război va fi un mare
triumf al bisericismului. Catolicii şi protestanţii vor
participa la acest triumf, iar prinţii, atât politici cât şi
financiari, îl vor încuraja, sperând în prelungirea puterii
lor. Ne putem aştepta atunci la împotrivire mare din partea
bisericismului asupra urmaşilor adevăraţi, credincioşi ai
lui Isus, care va avea ca rezultat persecuţii serioase —
poate chiar până la moarte. Însă triumful Babilonului va fi
scurt. Curând sentinţa deja pronunţată va fi executată şi el
va cădea ca o mare piatră de moară în mare — în anarhie — în
nimicire, ca să nu se mai ridice niciodată.
Potrivit ilustraţiei din Biblie, nu mult
după aceea, ne putem aştepta la prăbuşirea totală a
civilizaţiei actuale. Dar momentul cel mai întunecos al
situaţiei extreme a omului va fi ocazia lui Dumnezeu. Mesia,
Alesul lui Dumnezeu, va prelua conducerea şi va spune pace
popoarelor agitate şi va scoate ordine din confuzie, bucurie
din lacrimi, laudă din disperare. Astfel Împărăţia lui Mesia
se va naşte în dureri îngrozitoare; dar glorioasele
rezultate vor compensa cu prisosinţă pentru „timpul de
strâmtorare, cum n-a mai fost de când sunt popoarele”.
Astfel ni se spune: „Va veni dorinţa tuturor neamurilor”.
Hagai 2:7.
Fie ca aceste pagini să continue să fie o
binecuvântare pentru poporul Domnului şi o onoare pentru
numele Lui, este rugăciunea autorului,
Charles T. Russell
Brooklyn, N. Y.
1 octombrie 1916