Fotodrama Creaţiei Foto-Drama Creaţiei este disponibilă şi în format audio. Pentru a accesa fişierile audio faceţi
click aici
FIUL
RISIPITOR
Cărturarii, Fariseii şi Învăţaţii Legii au fost fratele mai mare din
pilda Fiului Risipitor. Vameşii şi păcătoşii, fără să le pese de
privilegiile lor spirituale, au fost fiul risipitor, înstrăinaţi de
Casa Tatălui lor. Isus arată atitudinea lui Dumnezeu faţă de
întoarcerea risipitorilor. Pentru aceştia El pregăteşte un „ospăţ”,
o binecuvântare de care toţi se vor putea împărtăşi, dacă vor vrea.
Dintre cei care au primit mesajul lui Isus n-au fost mulţi mari,
înţelepţi sau nobili, ci mai cu seamă risipitorii au fost cei care
s-au pocăit.
Pilda cu Bogatul şi Lazăr ilustrează aceeaşi lecţie. Poporul evreu a
fost Bogatul. Masa lui spirituală, făgăduinţele lui Dumnezeu, a fost
încărcată din abundenţă; haina lui, pânza fină de in, a reprezentat
îndreptăţirea prin sacrificiile tipice din Ziua Ispăşirii. Mantia de
purpură a simbolizat faptul că el s-a identificat cu Împărăţia lui
Dumnezeu, purpura fiind simbolul regalităţii. Lazăr a reprezentat
lipsa de speranţă a păcătoşilor şi a neamurilor, înfometaţi după o
parte în făgăduinţa făcută lui Avraam, dar care înainte de
respingerea Israelului au primit doar „fărâmituri”. Mat. 23:38.
Rănile săracului au reprezentat o stare bolnavă de păcat; câinii
care le lingeau au reprezentat simpatia neamurilor, „câini”. Lucrul
acesta a fost ilustrat prin femeia sirofeniciană a cărei fiică a
fost vindecată. Ea nu era evreică şi de aceea Isus a refuzat la
început s-o ajute, zicând: „Nu este bine să iei pâinea copiilor şi
s-o arunci la căţei”. Dar ea a insistat: „Da Doamne, dar şi căţeii .
mănâncă din fărâmiturile copilaşilor”. Atunci Isus i-a dat
fărâmitura.
Bogatul, poporul evreu, a murit faţă de marile sale binecuvântări.
El a intrat în Hades din punct de vedere naţional şi aşteaptă
trezirea. Dar individual evreii au trecut printr-un timp mare de
strâmtorare, simbolizat prin foc, timp de optsprezece secole.
Şi Lazăr a murit faţă de starea lui de dizgraţie şi a ajuns în „sânul
lui Avraam” - copil al lui Avraam. Astfel neamurile au devenit
Sămânţa lui Avraam şi moştenitori ai părţii spirituale din
Făgăduinţa Avraamică. Gal. 3:29.