Fotodrama Creaţiei Foto-Drama Creaţiei este disponibilă şi în format audio. Pentru a accesa fişierile audio faceţi
click aici
„SFÂNTUL IMPERIU ROMAN”
Treptat numele creştinătate s-a răspândit printre popoarele Europei,
însă fără Spiritul Învăţătorului. Numele „creştin” a devenit
popular. În zilele împăratului Carol cel Mare s-a stabilit titlul „Sfântul
Imperiu Roman”. Semnificaţia acestui titlu este ilustrată într-o
faimoasă pictură de la Casa Canonicilor din Florenţa, Italia. Aici
sunt înfăţişaţi împăratul şi papa aşezaţi alături pe tron, de la ei
coborând în trepte diferiţii slujitori ai imperiului; de partea
împăratului generali etc., iar de partea papei episcopi, cler etc.
Unii pretind că aceasta este o recunoaştere publică a căsătoriei
pretinsei fecioare a lui Cristos cu puterea civilă, în Apocalipsa
fiind numită desfrânare. Apoc. 17:1-5.
Temeiul acestei alianţe a fost doctrina care s-a născut atunci, că a
doua prezenţă a lui Cristos ca Mesia pentru a conduce lumea o mie de
ani a fost astfel împlinită. Atunci au fost prezentate pretenţiile
că prin intenţie divină Cristos trebuia să fie reprezentat pe Pământ
de către papalitate, iar guvernarea Lui să fie realizată prin
prinţii pământeşti. Această stare de lucruri a fost în Europa timp
de secole. În secolul al XVI-lea a apărut mişcarea Reformei. Aceste
fiice ale Bisericii Romei s-au căsătorit cu puterea pământească şi
au iniţiat propriile lor „imperii sfinte”.
Toată această teorie şi sistemele ei au primit o lovitură aspră când
Napoleon Bonaparte a luat pe papa prizonier în Franţa. Vraja
stăpânirii sacerdotale s-a rupt. În septembrie 1870 Victor Emanuel a
pus stăpânire pe Roma - o lovitură fatală.
Studenţii Bibliei sunt în general de acord că unirea Bisericii cu
statul este contrară spiritului Bibliei, o eroare a Veacurilor
Întunecate; că Biserica lui Cristos nu trebuie să domnească cu
prinţii Pământului, nici să se căsătorească cu ei, ci să aştepte
căsătoria ei până la a doua venire a Răscumpărătorului, ca să se
unească cu El prin Întâia Înviere. Apoi ea va domni cu El veşnic.
Apoc. 19:7; 20:6.